TEHNOLOGIILE ENERGIEI
producerea, transportul şi distribuţia energiei
electrice şi termice
Rezumate 2010
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
Nr. 1 / 2010
Vasile Rugină:
Indicatori de eficienţă energetică. Metode de evaluare
şi monitorizare a economiei de energie
Mecanismele
economiei de piaţǎ s-au dovedit insuficiente pentru a
determina orientarea generalǎ a societǎţii umane pe
calea dezvoltǎrii durabile, în general, şi a creşterii
eficienţei energetice, în particular. Sunt necesare
mǎsuri de politicǎ energeticǎ încadrate în strategii
naţionale şi internaţionale, care sǎ urmǎreascǎ
realizarea unor obiective pe termen mediu şi lung.
Se practicǎ stabilirea unor ţinte cantitative pe un
anumit interval de timp (10-20 de ani) şi elaborarea
unor planuri de acţiune care conţin mǎsuri prin a cǎror
aplicare se realizeazǎ ţinta cantitativǎ stabilitǎ
iniţial. Astfel, Directiva 32/2006/CE privind eficienţa
energeticǎ şi serviciile energetice stabileşte ca
obiectiv ţintǎ reducerea consumului de energie finalǎ,
în anul 2016, cu 9% faţǎ de media anilor 2001-2005.
Fiecare ţarǎ are obligativitatea întocmirii unor Planuri
Naţionale de Acţiune în Domeniul Eficienţei Energetice
(PNAEE), iar mǎsurile din acest plan trebuie evaluate în
faza proiectǎrii PNAEE şi monitorizate continuu pe
parcursul realizǎrii acestuia.
Metodologiile de evaluare, respectiv monitorizare,
reprezintǎ îmbinǎri între modelele top-down şi bottom-up
şi se are în vedere uniformizarea acestor metodologii la
nivelul Uniunii Europene.
Cuvinte cheie: eficienţă energetică, indicatori,
economii de energie, Directiva 2006/32/CE, PNAEE.
Traian CHIULAN,Badea
POPA:
Evaluarea riscurilor ce pot apărea în cazul diverselor
regimuri de funcţionare ale unităţilor de transformare
Lucrarea
tratează principalele probleme care apar în funcţionarea
unităţilor de transformare. Sunt prezentate aplicaţiile
informatice dezvoltate în acest sens.
Cuvinte cheie: unitate de transformare, regim de
funcţionare.
V. Tăbăcaru, C.
Cristian:
Câteva consideraţii privind testele de PIF şi mentenanţa
echipamentelor de comutaţie de ît de tip GIS
În
multe situaţii, intervenţiile neprogramate la un
echipament de comutaţie tip GIS afectează fiabilitatea
şi cauzează o pierdere substanţială la capitolul
venituri. Suplimentar, societatea de distribuţie a
energiei electrice trebuie sa aibă în vedere costuri
ridicate, asociate cu durate mari de intervenţie, şi
posibilitatea întârzierii repunerii în funcţiune dacă
piesele de rezervă nu sunt disponibile imediat. Din
motive economice şi de altă natură, este important până
la strategie pentru o societate de distribuţie a
energiei electrice să fie capabilă să detecteze orice
defect care a început să apară într-un echipament de
comutaţie tip GIS.
Cuvinte cheie: GIS, defect, mentenanţă, detectare.
M. Oprea, F.
Ionescu:
Circuite pentru îmbunătăţirea comutaţiei dispozitivelor
semiconductoare de putere (snubbere)
Lucrarea
prezintă aspecte legate de comutaţia componentelor
semiconductoare de putere şi de circuitele pasive de
îmbunătăţire a comutaţiei acestora (snubbere). Se
evidenţiază avantajul snubberelor cu recuperarea
energiei de comutaţie.
Cuvinte cheie: dispozitive semiconductoare de putere,
comutaţie, snubber.
A.
Bantaş, L. Cioroianu, G. Cioroianu,
G. Prorocu, L. Mureşan:
Caracteristici fotoluminiscente ale materialelor
compozite luminescente pe bază de Y2O3
Capacitatea
materialelor luminescente de a realiza eficient
conversia diferitelor tipuri de radiaţii excitatoare
(UV, RX, raze catodice etc.) - într-o radiaţie situată
în domeniul vizibil al spectrului - face posibilă
utilizarea lor în domenii foarte diverse cu largă
aplicabilitate practică.
Lucrarea de
faţă tratează obţinerea unor
materiale compozite cu matrice polimerică
şi pigmenţi luminescenţi de
Y2O3 ,
pentru care s-au evidenţiat proprietăţile luminescente
cu ajutorul spectrelor de emisie şi excitare.
Pigmenţii luminescenţi pot fi utilizaţi în acoperirea
tuburilor fluorescente pentru iluminat, a ecranelor
aparatelor de televiziune sau ale oscilografelor, a
ecranelor aparatelor de radiografie sau de radioscopie,
a ecranelor aparatelor radar etc. Ei pot fi înglobaţi în
matrici polimerice sintetice ce pot fi utilizate în
medii de dispersie, precum vopsele, cerneluri, paste de
tipărire, pentru indicatoare, decoruri, marcaje de
siguranţă, iluminatul public şi publicitar etc.
Cuvinte cheie: luminescenţă, pigmenţi luminescenţi,
compozite, spectre de emisie şi excitare.
A.H.
Kashani, H.R. Lari, F. Amini:
Compilarea hărţilor solare ale Iranului utilizând metoda
NRI
În această lucrare, realizată pe baza modelului solar
NRI, energia solară rezultând din insolaţie, pe întregul
teritoriu al Iranului, a fost calculată şi prelucrată
sub formă unor hărţi GIS. Deoarece modelul solar iranian
(NRI) necesită unele informaţii meteorologice, s-a
realizat o bază de date care conţine date meteo de la
217 staţii. În acest studiu, calcularea insolaţiei s-a
făcut cu ajutorul modelului realizat de NRI pentru 217
staţii. De asemenea, s-a făcut interpolarea datelor în
81 de puncte complementare din Iran. Apoi au fost
generate 595 de baze de date pornind de la datele
calculate în 298 de puncte din Iran, lunar, pe
anotimpuri şi anual, în modul următor:
A.
Insolaţia la suprafaţa solului.
B.
Date meteorologice (care constau din ore în care soarele
străluceşte, media temperaturii aerului, temperatura
minimă a aerului, temperatura maximă a aerului,
umiditatea relativă, precipitaţii, viteza vântului la
10m deasupra solului).
C.
Energia solară globală primită de panouri (inclusiv
fotovoltaice şi ale încălzitoarelor solare de apă).
D.
Energia termică extrasă de un încălzitor solar de apă
obişnuit, dispus sub un unghi optim.
E.
Energia primită şi extrasă de un panou fotovoltaic
obişnuit în diferite condiţii de urmărire.
F.
Energia primită şi extrasă de un sistem de concentrare
obişnuit (inclusiv panouri solare parabolice) în
diferite condiţii de urmărire.
În următoarea etapă s-au realizat hărţi GIS ale Iranului
cu privire la energia solară calculată şi datele meteo.
În cadrul acestei activităţi s-au realizat 595 de hărţi
GIS vectoriale şi de tip rastru.
Cuvinte cheie:date
meteorologice, energie solară globală, hărţi GIS
vectoriale şi de tip rastru.
Nr. 2 / 2010
M.
Opaschi:
Contribuţii
privind optimizarea eficienţei energetice globale a
hidrogeneratoarelor
Partea I
Hidrogeneratoarele,
ca orice maşină electrică, sunt însoţite în timpul
funcţionării de pierderi de putere, care afectează
eficienţa energetică şi economică, deoarece aceste
pierderi se plătesc, contribuind la scumpirea energiei
electrice produse. Din această cauză este necesar ca
toate pierderile să fie diminuate la valoarea minimă,
pentru a asigura o eficienţă energetică globală maximă.
Până în prezent, aprecierea eficienţei energetice a
hidrogeneratoarelor s-a efectuat numai pe baza
randamentului hidrogeneratorului, determinat de
„pierderile la vedere” (electromagnetice, de ventilaţie,
mecanice) produse la puterea nominală.
În afara acestor pierderi la vedere, există însă o serie
de „pierderi ascunse” sau „pierderi ignorate” de care nu
se ţine seama, dar care se plătesc şi care agravează
eficienţa energetică. Aceste pierderi sunt determinate
de următorii factori:modul de stabilire a puterii
nominale, calitatea tolei silicioase utilizate, rezerva
de încălzire la puterea nominală, capacitatea de
ventilaţie şi de răcire, calitatea întreţinerii
hidrogeneratoarelor în perioada de exploatare.
Ca urmare, aprecierea eficienţei energetice numai pe
baza randamentului hidrogeneratorului este greşită,
deoarece nu ţine seama de randamentul hidroagregatului
şi de toate pierderile existente în realitate.
De aceea este necesar să se ţină seama de toate
pierderile menţionate şi de faptul că hidrogeneratorul
nu funcţionează singur ci împreună cu turbina hidraulică
ca „hidroagregat”.
Prin reducerea acestor pierderi la valoarea minimă se
poate realiza „optimizarea eficienţei energetice globale
a hidrogeneratoarelor”, care se poate exprima prin
următoarea teză:
„Producţie de energie electrică maximă, cu consum minim
de apă din potenţialul hidroenergetic şi de pierderi
totale de putere minime”.
Determinarea tuturor pierderilor şi soluţiile de
optimizare, sunt prezentate în cele ce urmează.
Cuvinte cheie:.hidrogeneratoare, pierderi, randament,
calcule.
K.
Chen, G. Klempner, J. Yagielski,
J. Amos, L. Montgomery:
Analiză comparativă a standardelor de generatoare
electrice IEEE 50.13 şi IEC 60034
În
articol este prezentat raportul preliminar al grupului
de lucru nr. 8 (WG 8) al IEEE , privind analiza
comparativă a standardelor de generatoare electrice IEEE
C50.13-2005 şi IEC 60034-1- 2004 (a 11-a ediţie) &
60034-3-2007 (a 6-a ediţie-2007). Scopul este de a
evalua consecinţele tuturor diferenţelor substanţiale
între cele două seturi de standarde astfel încât
grupurile de lucru ale IEEE şi IEC să le armonizeze. În
acest prim raport sunt evidenţiate principalele
diferenţe şi anume: limitele de temperatură, limitele
suprasarcinilor de scurtă durată, limitele curentului de
secvenţă negativă de scurtă durată şi limitele diagramei
frecvenţă–tensiune. În final, se propune extinderea
componenţei grupului de lucru, detalierea comparaţiilor,
necesitatea unor noi completări şi modificarea acestor
standarde.
Cuvinte cheie: generatoare electrice, standarde, IEEE
C50.13, IEC 60034-1, IEC 60034-3-2007, WG IEEE 8.
M. Păun:
Reţelele inteligente ale viitorului
Articolul
prezintă pe scurt informaţii cu privire la nivelul
actual al mediului Reţelelor Inteligente (Smart Grids),
natura reţelei de distribuţie şi afacerile legate de
dezvoltarea reţelelor în multe ţări din Europa, pe baza
unui studiu realizat de membrii EURELECTRIC. Articolul
cuprinde detalii cu privire la factorii care promovează
reţelele inteligente, dezvoltarea reţelelor, investiţii,
noi servicii preconizate pentru operatorii sistemelor de
distribuţie (OSD), managementul activ al reţelei,
contorizarea inteligentă şi reglementarea.
Cuvinte cheie:
reţele
inteligente, investiţii, reglementare.
P.
Ştefănescu:
Soluţii evoluţionare în securitatea reactorului european
cu apă presurizată (EPR) de la Areva
Dezvoltată
în cadrul societăţii Nuclear Power International (NPI),
actual AREVA, cooperarea franco-germană – în domeniul
CNE – a generat proiectul reactorului EPR. În acest
proiect, autorii au urmărit două obiective principale
privind securitatea nucleară: o reducere majoră a
riscului de degradare a zonei active şi, respectiv,
minimizarea consecinţelor acesteia. Pentru atingerea
acestor obiective, specialiştii au aplicat conceptul
protecţiei în adâncime în mod evoluţionar, dar şi noi
concepte pentru prevenirea topirii zonei active,
redundanţa funcţională, etalarea corium-ului (în scopul
unei mai bune răciri). În final, este făcută o
prezentare comparativă privind aplicarea conceptului
protecţiei în adâncime în unităţile PWR de 900 MWe şi
EPR (1620 MWe).
Cuvinte cheie:
riscul degradării
zonei active, conceptul protecţiei în adâncime,
securitate nucleară, redundanţă funcţională.
Nr.3 / 2010
Florentina Bunea, Gabriela Oprina, Gabriel Dan Ciocan,
Gheorghe Băran:
Studiu pentru optimizarea dispozitivelor de aerare la
turbinele prietenoase mediului
Un
aspect important în problemele de generare a energiei
hidro, este reprezentat de calitatea apei turbinate, în
special de nivelul scăzut al oxigenului dizolvat (DO)
din apă, care pune în pericol viaţa acvatică. În
literatură sunt folosite diferite metode pentru
îmbunătăţirea cantităţii de DO din avalul centralelor
hidro-energetice, însă acestea consideră volumul de aer
ca fiind principalul parametru al injecţiei. Autorii
propun o analiza bibliografică riguroasă, în care se pun
în evidenţă limitările metodelor actuale şi dovedesc
necesitatea optimizării procesului de aerare (cu bule de
aer), nu doar a volumului de aer introdus. Pentru a
evalua performanţele (cădere de presiune, transfer de
masă) a diferitelor sisteme de aerare au fost testate:
plăci ceramice cu porozitate necontrolată, plăci de
sticlă cu porozitate controlată şi plăci metalice
perforate.
Cuvinte cheie. aerarea la turbine,
oxigen dizolvat,
cădere de presiune, sisteme de aerare.
M.
Opaschi:
Contribuţii
privind optimizarea eficienţei energetice globale a
hidrogeneratoarelor (partea a II-a)
Hidrogeneratoarele,
ca orice maşină electrică, sunt însoţite în timpul
funcţionării de pierderi de putere, care afectează
eficienţa energetică şi economică, deoarece aceste
pierderi se plătesc, contribuind la scumpirea energiei
electrice produse. Din această cauză este necesar ca
toate pierderile să fie diminuate la valoarea minimă,
pentru a asigura o eficienţă energetică globală maximă.
Până
în prezent, aprecierea eficienţei energetice a
hidrogeneratoarelor s-a efectuat numai pe baza
randamentului hidrogeneratorului, determinat de
„pierderile la vedere” (electromagnetice, de ventilaţie,
mecanice) produse la puterea nominală.
În
afara acestor pierderi la vedere, există însă o serie de
„pierderi ascunse” sau „pierderi ignorate” de care nu se
ţine seama, dar care se plătesc şi care agravează
eficienţa energetică. Aceste pierderi sunt determinate
de următorii factori:modul de stabilire a puterii
nominale, calitatea tolei silicioase utilizate, rezerva
de încălzire la puterea nominală, capacitatea de
ventilaţie şi de răcire, calitatea întreţinerii
hidrogeneratoarelor în perioada de exploatare.
Ca
urmare, aprecierea eficienţei energetice numai pe baza
randamentului hidrogeneratorului este greşită, deoarece
nu ţine seama de randamentul hidroagregatului şi de
toate pierderile existente în realitate.
De
aceea este necesar să se ţină seama de toate pierderile
menţionate şi de faptul că hidrogeneratorul nu
funcţionează singur ci împreună cu turbina hidraulică ca
„hidroagregat”.
Prin
reducerea acestor pierderi la valoarea minimă se poate
realiza „optimizarea eficienţei energetice globale a
hidrogeneratoarelor”, care se poate exprima prin
următoarea teză:
„Producţie de energie electrică maximă, cu consum minim
de apă din potenţialul hidroenergetic şi de pierderi
totale de putere minime”.
Determinarea tuturor pierderilor şi soluţiile de
optimizare, sunt prezentate în cele ce urmează.
Cuvinte cheie:.hidrogeneratoare, pierderi, randament,
calcule.
Lucian
Chioralia, Dumitru Rota, Nicolae Brebu:
Consideraţii privind optimizarea funcţionării HA 1,2 din
CHE Ruieni
Lucrarea
se refera la principalele consideraţii privind
optimizarea funcţionării în exploatare a HA 1,2 din CHE
Ruieni; consideraţii care pot fi aplicate la exploatarea
de durată a hidroagregatelor (HA) tip Francis echipate
cu generatoare verticale sincrone (HVS) fabricaţie UCMR
Reşiţa, respectiv determinarea diagramei reale de
exploatare a turbinei ηt = f(Pt)
la Hnet = const. şi asigurarea în exploatare
a funcţionării optime a HA (turbina + hidrogenerator) (Pt)max
la (Quzinat)min. În cazul CHE
Ruieni s-au determinat [1], [7] diagramele reale şi
algoritmii de exploatare a turbinei ηt
= f(Pt) la Hnet =
const. sau H[m]= f(Q)uz [m3 /sec]
respectiv asigurarea „on-line” a acestora pentru
exploatare. Funcţionarea optimă a HA (turbină +
hidrogenerator) (Pt)max la (Quzinat)min
nu poate fi luată în consideraţie în momentul de faţă
datorită nereglementării preţului energiei produse
pentru asemenea regim şi compensarea energiei pierdute
la funcţionarea în afara acestui regim. În lucrare se
propune şi un model matematic de determinare a preţului
energiei produse într-un interval de 24 ore pe un HA
ţinând cont de preţul energiei produse la vârf, pe
timpul nopţii respectiv pentru durata de funcţionare
optimă/impusă.
Din
Bilanţul energetic [4] întocmit de ICEMENERG Bucureşti
pentru CHE Ruieni ,rezultă consumurile specifice (mc
apa/kw), duratele de funcţionare şi consumurile
energetice specifice a instalaţiilor proprii şi generale
pentru producerea energiei hidroelectrice în Căderea
Ruieni, conform diagramei SANKY prezentate în lucrarea
la care se face referire.
Conform [7] la instalaţiile de HA echipate cu turbine
tip Kaplan sau Pelton apar suplimentar la optimizarea
funcţionării HA, dependenţele de deschidere optimă a
paletelor rotor respectiv a injectoarelor în funcţie de
debitul uzinat (Quzinat) la Hnet =
const. (cădere netă constantă).
Cuvinte cheie: hidrogeneratoare, exploatare, optimizare,
bilanţ energetic.
François
Duffeau, Denis Aspden, Robert Svoboda, Wolf-Dietrich
Blecken:
Ghid
de exploatare pentru instalaţia de răcire cu apă a
barelor statorice.
În
articol se prezintă un ghid de exploatare pentru
instalaţia de răcire cu apă a barelor statorice şi
problemele care pot să apară. Astfel se face o analiză
detaliată a fenomenului de coroziune internă şi
înfundare a conductoarelor tubulare de cupru, se
evidenţiază regimurile de exploatare a apei de
răcire, parametrii ei, pentru evitarea sau diminuarea
acestor fenomene. În continuate se oferă cu titlu
informativ unele soluţii de tratare a apei în raport cu
conţinutul de oxigen şi tipul pH
şi soluţii de proiectare pentru filtre şi site,
schimbătoarele de ioni, materiale,
monitorizare)conductivitate, pH, oxigen, cupru),
întreţinere. În final, se prezintă două studii de
caz din experienţa companiilor Eskom şi EDF.
Raportul a fost întocmit în cadrul Comitetului de Studii
CIGRE şi se difuzează pentru observaţii, completări,
comentarii în vederea definitivării
Cuvinte cheie.
generatoare
electrice, răcire cu apă, coroziune cupru, înfundare
bare statorice.
Lucia
Lăcătuşu, Gela Prorocu, Adriana Bantaş:
Analiza influenţei factorilor agresivi care produc
degradarea
contactelor electrice cupru-aluminiu din instalaţiile de
transmitere a energiei electrice
Degradarea
contactelor
electrice cupru-aluminiu are loc prin coroziunea
datorată diferenţei de potenţial imprimată de caracterul
electrochimic al metalelor, prin tendinţa acestora de a
forma ioni în medii umede. Această tendinţă este
intensificată de prezenţa curentului electric şi de
mediul de exploatare: vibraţii, şocuri mecanice şi
termice, ploi, ninsori, vânt şi poluare.
În acest sens a fost realizată o analiză a solicitărilor
care produc deteriorarea
contactelor electrice cupru-aluminiu. Aceasta va
orienta cercetarea către elaborarea unui sistem
de produse şi tehnologii de protecţie a contactelor
electrice cupru – aluminiu din instalaţiile staţiilor de
transformare a energiei electrice, care va asigura
creşterea securităţii şi eficienţei energetice, atât la
interfaţa cu utilizatorii, cât şi în sistemul energetic
naţional.
Cuvinte cheie:coroziune, tehnologii de protecţie,
creşterea eficienţei energetice.
Nr.4 / 2010
M.
Păun:
Viitorul producerii energiei electrice în Europa
Lucrarea se concentrează asupra situaţiei şi condiţiilor
privind investiţiile având în vedere că toate ţările din
UE şi-au liberalizat complet pieţele de energie
electrică în 2007. Intenţia acestei lucrări este de a
furniza o imagine de ansamblu asupra climatului
investiţional şi stimulentelor existente în producţia,
transportul şi distribuţia energiei electrice în Europa.
Dezvoltarea surselor de energie regenerabilă reprezintă,
de asemenea, o parte centrală a lucrării. Este
prezentată o nouă cale de a obţine energie competitivă
într-o lume în care acţionează constrângerile legate de
emisiile de carbon, indicând-se şi rolul pe care îl va
juca energia electrică pentru a putea face faţă triplei
provocări de a reduce substanţial emisiile de gaze cu
efect de seră asigurând în acelaşi timp securitatea în
alimentarea cu energie, toate acestea cu cheltuieli
rezonabile pentru economie.
Cuvinte cheie:
infrastructura energiei electrice, eficienţă
energetică, mediu înconjurător, investiţii, energie
regenerabilă, securitatea sistemelor de furnizare,
transportului şi distribuţie a energiei electrice.
M. Opaschi:
Ventilaţia şi răcirea cu aer în circuit închis a
hidrogeneratoarelor verticale
În
articol se prezintă detaliat o metodă de calcul a
ventilaţiei hidrogeneratoarelor verticale. La început se
prezintă unele consideraţii privind încălzirea
hidrogeneratoarelor. În continuare se prezintă şi se
analizează o schemă echivalentă valabilă pentru orice
tip de hidrogenerator, indiferent de tipul constructiv,
suspendat sau umbrelă cu puteri cuprinse între
5.000-200.000 KVA.
De asemenea, se prezintă expresiile generale de
calcul
pentru rezistenţele aerodinamice şi căderile de presiune
şi pentru caracteristicile de presiune. În
continuare se dau şi se detaliază relaţiile de calcul şi
coeficienţii respectivi pentru rezistenţele aerodinamice
şi căderile de presiune pentru canalele de ventilaţie
ale coroanei polare şi dintre segmenţii coroanei polare,
pentru fierul statoric şi pentru canalele de ventilaţie
dintre degetele de presare ale statorului şi pentru
rotor. În fina,l se prezintă modul de construire a
diagramei de ventilaţie a unui hidrogenerator vertical.
Cuvinte cheie: hidrogeneratoare, ventilaţie, încălzire,
schema echivalentă, rezistenţe aerodinamic, cădere de
presiune.
N. Connolly, H.
Shimada, D. Wallis:
Ghid privind funcţionarea suprasaturată a generatoarelor
Multe
companii de servicii şi fabricanţi din întreaga lume
s-au confruntat cu funcţionarea suprasaturată a
generatoarelor şi au înregistrat deteriorări grave ale
miezului statoric şi izolaţiei înfăşurărilor statorului.
Evenimentele de funcţionare suprasaturată pot fi
evenimente care durează puţin şi se produc în timpul
accelerării maşinii, iar operatorul poate să nu observe
consecinţele potenţiale. Continuarea funcţionării poate
să determine o deteriorare majoră a maşinii căreia i se
asociază un timp lung de întrerupere forţată a
funcţionării.
Scopul acestui ghid este de a creşte nivelul de
conştientizare, îmbunătăţind astfel protecţia şi ajutând
la efectuarea de acţiuni mai potrivite după un
eveniment. Un eveniment operaţional minor poate avea
consecinţe majore pentru maşină. Ghidul descrie
riscurile pentru componentele generatorului ca urmare a
funcţionării suprasaturate, diferitele scheme de
protecţie disponibile şi-i îndrumă pe operatorii din
centrale în cazul în care suspectează că s-a produs un
eveniment de funcţionare suprasaturată.
Cuvinte cheie: generator, funcţionare suprasaturată,
defecţiune, miez, limita Volt / Hertz.
G.
Tilea, P. Cătălin, M. Grecu:
Optimizarea puterii nominale a hidrogeneratorului de 60
MW de la CHE Tismana
Optimizarea
puterii nominale pentru hidrogeneratorul de la CHE
Tismana Subteran a apărut din nevoia de a asigura o
eficienţa maximă ţinând cont de faptul că pierderile de
putere din
timpul funcţionării au afectat eficienţa energetică şi
economică a hidroagregatului. Optimizarea puterii
hidroagregatului s-a realizat prin obţinerea efectivă a
unei economii atât din punct de vedere investiţional cât
şi din cel al costului energiei electrice produse. În
general pierderile de putere sunt introduse în preţul de
energie, cuantificate pe întreaga durată de viaţă a
hidrogeneratorului. Astfel indicatorul tehnic esenţial
urmărit în această lucrare este randamentul maşinii,
îmbunătăţit prin retehnologizare. Centrala Tismana
Subteran a fost pusǎ în funcţiune în anul 1983, fiind
echipatǎ cu 2 hidrogeneratoare antrenate de turbine
Francis (FVM 61,5-234) de 61,5 MW fiecare.
Cuvinte cheie: generator sincron, randament
hidroagregat, optimizare, eficienţa energetică.
M.
Rugină:
ICEMENERG - partener în cadrul proiectului european
“Renewable Energies Transfer System – RETS”
În
cursul anului 2009 ICEMENERG a participat intr-un
consorţiu condus de ADEC (Association de Developpement
Economique) din Franţa la licitaţia care a avut loc în
cadrul Programului Operaţional de Cooperare
Interregională INTERREG IVC finanţat de European
Regional Development Fund (ERDF). Cererea de finanţare a
fost depusă pentru proiectul “Renewable Energies
Transfer System”- RETS. Proiectul a câștigat
licitaţia şi la 1 ianuarie 2010 a început activitatea în
cadrul acestui proiect.
Principalul obiectiv al proiectului RETS este de a
îmbunătăţi cunoştinţele şi competenţele factorilor de
decizie în domeniul politicilor
privind resursele regenerabile la nivel local şi
regional, astfel încât să faciliteze lansarea unor
politici coerente în domeniul SRE integrate într-o
dezvoltare durabila
dinamică în cadrul regiunilor europene.
Unul
din sub-obiectivele cheie ale proiectului este de a crea
o comunitate SRE europeană pentru autorităţile locale cu
privire la energiile regenerabile, aducând experţi,
practicieni, pe cei care fac politicile, funcţionari de
stat, actori economici, fermieri, asociaţii şi agenţii
împreună pentru a ilustra, pune în comun, a învăţa, a
face schimb de experienţă şi a transfera experienţa în
domeniu. Un alt sub-obiectiv foarte important al
proiectului este de a colecta şi a analiza cele mai
importante bune practici în domeniul SRE implementate
atât în regiunile partenerilor, cât şi în alte regiuni
care urmăresc o abordare realistă financiară, economică
şi de mediu într-o viziune echilibrată pe termen lung
privind teritoriul.
Consorţiul este alcătuit din 12 parteneri care provin
din 9 ţări. Panelul cuprinde autorităţi locale, centre
de competenţă în SRE, asociaţii specializate în SRE şi
agenţii din domeniul energiei. Toţi partenerii au
capacitatea de a mobiliza autorităţile locale, prin
statutul lor, sau prin legăturilor lor directe în cadrul
regiunilor lor.
Colaborarea cu autorităţi locale şi centre de competenţă
din 9 state europene va da României ocazia de a disemina
propriile bune practici în domeniul SRE şi de a câştiga
din experienţa altora în acest domeniu.
Cuvinte cheie: surse regenerabile de energie, cooperare
europeana, cooperare interregionala, autorităţi locale,
bune practici.
Nr.5 / 2010
Z.
Frăţilă, A. Manolache:
Prelucrarea off-line a diagramelor de regim, abateri şi
corecţii din centralele termoelectrice
În
cadrul articolului sunt prezentate tipurile de diagrame
utilizate în analiza funcţionării centralelor
termoelectrice din SEN, pe criterii de eficienţă
economică şi energetică.
Pentru fiecare tip de diagramă s-au proiectat şi
realizat programe de calcul care permit personalului
tehnic din centrale să le prelucreze, off-line, foarte
uşor, obţinând în felul acesta informaţii utile legate
de funcţionarea centralei termoelectrice pe o anumită
perioadă de timp.
Cuvinte cheie: diagrame de regim, consumuri specifice,
eficienţă energetică.
A.
Iacob, R. Alexandrescu, C. Sălceanu, I. Ionescu, I.
Racoviţan:
Măsuri de eficientizare a consumurilor de energie şi de
îmbunătăţire a parametrilor de calitate a energiei în
iluminatul public. Studiu de caz
Informaţiile
referitoare la calitatea puterii şi înregistrarea
consumurilor reale permit luarea unor măsuri de
eficientizare energetică în cunoştinţă de cauză şi
adaptate la situaţiile concrete din reţea. Evaluarea
unei reţele de iluminat stradal din punctul de vedere al
calităţii puterii de alimentare are o importanţa
considerabilă în luarea măsurilor de scădere a
consumului de putere şi reducere a pierderilor de
energie electrică.
Propunem un studiu de caz pentru a sublinia rezultatele
ce se pot obţine prin implementarea unor măsuri de
eficienţă energetică bazate pe măsurarea parametrilor de
calitate a puterii de alimentare. Aplicarea măsurilor
derivate din analiza calităţii puterii într-o reţea cu
mai mulţi consumatori, în acest caz fiind vorba de
iluminatul public, aduce beneficii considerabile asupra
reţelei de transport a energiei electrice. Studiul vine
în sprijinul dezvoltării durabile şi protejării mediului
prin reducerea emisiilor de CO2.
Cuvinte cheie: iluminat public, calitate energie,
eficienţă energetică.
D.A.
Croitoru, F. Ionescu:
Studiu comparativ între sistemele de iluminat interior
realizate cu corpuri de iluminat echipate cu lămpi
clasice (incandescentă, descărcări în gaze,
fluorescente) şi sisteme de iluminat realizate cu
corpuri de iluminat echipate cu lămpi cu led
În
cadrul articolului sunt prezentate aspecte tehnice şi
funcţionale legate de utilizarea lămpilor cu descărcări
în gaze şi a lămpilor cu LED.
Se
face o comparaţie între lămpile clasice şi cele cu
LED-uri. Se prezintă principalele mărimi de referinţă şi
performanţă. Se prezintă rezultatele simulării pe un
model al unei zone iluminate cu lămpi fluorescente şi
respectiv cu lămpi cu LED-uri. În final se prezintă şi
rezultatele unor măsurători a formei de undă a
curentului şi a conţinutului de armonici pentru cele
două tipuri de lămpi.
Cuvinte cheie: lămpi clasice, lămpi cu LED-uri,
modelare, măsurători.
P.
Ştefănescu:
Factorii uman şi organizaţional în securitatea
nucleară24
Analiza marilor accidente din CNE şi a unor catastrofe
industriale demonstrează că omul şi structura
organizaţiilor sunt printre vinovaţi. În primul rând
instalaţiile nucleare şi organizaţiile implicate trebuie
concepute astfel încât să poată furniza operatorilor
informaţii corespunzătoare şi să le permită îndeplinirea
corectă a sarcinilor. Pe de altă parte, comportamentul
individual şi colectiv au o egală importanţă, ele
depinzând de calitatea formării/reciclării personalului
şi de relaţiile sociale din respectiva organizaţie. În
toate aceste aspecte, organizaţia naţională de
reglementare are un rol foarte important.
Cuvinte cheie: factor uman, organizaţie, autoritate
naţională de reglementare, securitate nucleară.
Nr.6 / 2010
M.
Opaschi:
Zgomotul hidrogeneratoarelor
În
articol se prezintă un studiu teoretic şi practic
privind zgomotele produse de hidrogeneratoare. Astfel,
se prezintă importanţa şi efectele zgomotului,
categoriile de zgomot, calitatea hidrogeneratoarelor în
funcţie de zgomot şi modul de măsurare. În continuare se
prezintă în detaliu teoria zgomotului electromagnetic,
aerodinamic şi mecanic. În final se prezintă metode de
reducere a nivelului de zgomot.
Cuvinte cheie:. hidrogeneratoare , zgomotul
electromagnetic, zgomotul aerodinamic, zgomotul mecanic.
J.
L. G. Araco:
Studiu privind defectele hidrogeneratoarelor
Articolul
este un raport întocmit de Grupul de lucru WG A1.10 din
cadrul comitetului de studii A1 CIGRE – Maşini
electrice.
Este
un studiu statistic referitor la defectele
hidrogeneratoarelor studiu necesar pentru evaluarea
riscului în funcţionare şi se adresează în egală măsură
utilizatorilor şi fabricanţilor. Analiza s-a referit la
grupuri mai mari de 10 MW şi defecte care au produs
indisponibilizări mai mari de 10 zile. Statistica s-a
referit la 1199 de hidrogeneratoare care au avut
69 incidente raportate pe o perioadă de 10 ani.
Au fost detectate patru tipuri de deteriorări: în
izolaţie (43%), termice (13%), mecanice (18%) şi în
lagăre (2%). De asemenea, distribuţia cauzelor de
origine a fost în izolaţie (35%), termice (8%), mecanice
(25%) şi în lagăre (2%). S-au stabilit diagrame
relaţionale între amploarea deteriorării şi cauzele de
origine. De asemenea, s-au stabilit diagrame de
repartiţie a incidentelor în funcţie de cauza de origine
şi amploarea deteriorării şi respectiv în funcţie de
cauza de origine şi indisponibilitatea grupului.
Concluziile sunt că cele mai frecvente deteriorări sunt
în izolaţie, că în general repartiţia cauzelor este
similară cu repartiţia deteriorărilor .
Notă.
Grupul de lucru WG A1.10 a fost constituit din următorii
membrii: Jose Luis Garcia ARACO –
Convener,
Eduardo URIARTE DEL RIO -
Former
Convener, Donald MCLAREN, Johan L. AMUNDSEN,
Lars-Erik KAMP, Rolang EGII, Bertram MUELLER, Yuri
DEGUSAROV, Etienne PIERARD, Gerard HEMERY, Jindrich
VALENTA, Marco SILEI, Walter SCHEIDL, Nigel WHITEOAK.
Cuvinte cheie: hidrogeneratoare, defecte,
deteriorări, cauze de origine, statistică.
M.
Cârlan, M. Oltean, D. Albuţ:
Evaluarea fiabilităţii transformatoarelor de putere pe
baza metodei expertonilor (varianta neliniară expertiză
–contraexpertiză)
Lucrarea
prezintă un mod de evaluare a fiabilităţii
transformatoarelor de putere din dotarea unei staţii
electrice. Regimul operaţional nominal al acestor
echipamente este de tip „2+1”. Calculul are la bază
„Metoda expertonilor” în varianta neliniară. Elementele
informaţionale implicate în studiu sunt prezentate sub
formă nenumerică şi aparţin unui grup de specialişti
pentru operaţia de expertiză şi unui alt grup pentru
contraexpertiză, oricare expert exprimându-şi propriile
opinii – aprecieri – privind fiabilitatea fiecărui
transformator al staţiei electrice.
Cuvinte cheie: transformator, fiabilitate, expertiză,
metoda expertonilor.
I.
Racoviţan, I. Ionescu, A. Iacob, R. Alexandrescu, C.
Sălceanu:
Creşterea eficienţei energetice a sistemelor publice de
iluminat prin modernizarea sistemelor de transmisie a
datelor şi prin înlocuirea corpurilor de iluminat
existente
Lucrarea
prezintă un sistem de transmitere a datelor în timp
real, utilizat în sistemul de iluminat public local, cu
aplicaţie optimizată pentru un oraş de mărime medie-mică
din România. Se prezintă configuraţia standard,
integrarea în sistemul de monitorizare, cuantificarea
valorică şi date de calcul şi experimentale privind
eficienţa utilizării acestui sistem, cu implicaţii
asupra scăderii consumurilor tehnologice generatoare de
gaze cu efect de seră.
Cuvinte cheie: iluminat public, eficienţă energetică,
transmisie date.
V. Golea, F. Ionescu:
Analiza influenţelor produse de un tronson de cale
ferată electrificată
În
cadrul lucrării se prezintă o metodă de calcul a
impedanţelor proprii şi mutuale ale sistemului catenar
utilizat în tracţiunea electrică feroviară din România
urmată de o analiză a influenţelor curentului de retur.
De asemenea, este realizată o analiză de sensibilitate a
curentului de retur şi a potenţialului şinei de
tracţiune în funcţie de nivelul de izolare al şinelor şi
lungimea buclei de alimentare dintre o substaţie de
tracţiune şi consumator.
Cuvinte cheie: impedanţă sistem catenar, curent de
tracţiune, structură multiconductoare.
Nr.7 / 2010
M. Opaschi, E. Neagoe, A. Tudor:
Îmbunătăţirea ventilaţiei hidrogeneratoarelor de la CHE Galbeni,
Răcăciuni, Bereşti şi Călimăneşti
În articol se prezintă
o aplicaţie practică a metodei grafo-analitică de calcul
a ventilaţiei. Calculele s-au efectuat pentru 4 tipuri
de hidrogeneratoare verticale, cu turaţii reduse de
83,3÷100 rot/min, ventilate cu aer în circuit închis,
puse în funcţiune în perioada 1983÷1994. Deşi maşinile
au fost puţin supradimensionate din punct de vedere
termic, au existat unele deficienţe de ventilaţie.
Calculul ventilaţiei, a evidenţiat faptul că fără
modificări majore în construcţia maşinii, ventilaţia
poate fi ameliorată prin modificarea formei şi
dimensiunile paletelor ventilatoarelor.
Cuvinte cheie:
hidrogeneratoare, ventilaţie, metoda grafo-analitică,
palete ventilator.
L.
Kalinin, D. Zaitcev, M. Tîrsu:
Funcţionarea în regim staţionar a regulatorului de
putere (IPC) utilizând convertorul de putere electronic
Lucrarea descrie o
variantă de funcţionare împreună a regulatorului de
putere IPC cu convertorul de putere electronic. Acest
tip de IPC asigură o creştere a independenţei reglării,
atât a fluxului de putere activă, cât si reactivă. Este
descrisă schema configuraţiei dispozitivului. Este
definită strategia de reglare a funcţionării în regim
staţionar pentru menţinerea caracteristicii de putere
necesare a IPC. Rezultatele preliminare confirmă
comportamentul preconizat al dispozitivului.
Cuvinte cheie:
regulator de putere IPC, convertor de putere electronic,
transportul de putere, strategia de reglare, diagrama
fazorială, zona de funcţionare.
M.
Oprea, F. Ionescu:
Analiza pierderilor în comutaţie şi posibilităţi de
optimizare ale acestora
În cadrul lucrării se
prezintă tipurile de comutaţii ale dispozitivelor
semiconductoare de putere şi se face o analiză a
pierderilor în comutaţie în cazul concret al unui
tranzistor IGBT din cadrul unui invertor al unei surse
stabilizate funcţionând în comutaţie. Pe baza
rezultatelor obţinute se arată avantajele utilizării
unui snubber pasiv, recuperativ, pentru tranzistorul
unui convertor static de putere.
Cuvinte cheie:
convertor static de putere, pierderi în comutaţie,
snubber disipativ RCD, snubber pasiv recuperativ.
A.
Iacob, R. Alexandrescu, C. Sălceanu, I. Ionescu, I.
Racoviţan:
Posibilităţi de
transmisie a informaţiilor obţinute în urma
măsurătorilor de calitate a energiei electrice într-o
reţea de alimentare a iluminatului public
Se
cunosc mai multe posibilităţi de transmisie a
informaţiei achiziţionate din proces, fiecare având o
serie de avantaje şi dezavantaje. Alegerea soluţiei
optime de transmisie a datelor furnizate de un analizor
de calitatea puterii, aflat într-o instalaţie, proces de
fabricaţie, reţea de transport/distribuţie a energiei
electrice etc.,
implică un studiu amănunţit al situaţiei concrete.
Propunem o alternativă la transmisia clasică (prin
reţele Ethernet), studiată în contextul unei
monitorizări din punctul de vedere al calităţii energiei
electrice. Se prezintă un studiu al transmisiei prin
conexiune GSM.
Cuvinte cheie:
transmitere de date, monitorizare, calitatea puterii,
comunicaţii mobile.
T.
Dordea, I. Torac, Ghe. Madescu, M. Moţ, L. Ocolişan:
Calculul analitic al pierderilor în barele Röebel
Lucrarea prezintă o
metodă analitică pentru calculul pierderilor în barele
Roebel. S-a considerat cazul general al barei compuse
din conductoare pline şi tubulare. Folosind metoda
propusă a fost elaborat un program pentru calculul
pierderilor barei. Se poate analiza influenţa oricărei
mărimi de intrare asupra pierderilor în bară. Astfel
este posibilă optimizarea structurii barei pentru
creşterea randamentului maşinii.
Cuvinte cheie:
generator sincron, randament hidroagregat, optimizare,
eficienţa energetică.
P.
Ştefănescu:
Competenţa umană şi automatizarea sistemelor complexe
(CNE)
Centralele
nuclearoelectrice sunt sisteme complexe şi ca oricare
sistem complex trebuie să se caracterizeze prin
continuitate operaţională pe termen lung (chiar un an),
siguranţă şi eficienţă. Realizarea acestor cerinţe
impune un personal operator cu o înaltă competenţă şi
responsabilitate, un înalt nivel de automatizare şi
conducerea numerică directă a procesului. Pentru a
stabili dacă o anumită funcţie de operare trebuie sau nu
automatizată, specialiştii consideră obligatorie
respectarea a cinci „reguli fundamentale”.
Cuvinte cheie: sistem
complex, competenţa umană, reguli pentru automatizarea
funcţiilor operaţionale.
Nr.8 / 2010
V.
Kurbatsky, D. Sidorov, V. Spiryaev, N. Tomin: Model hibrid pentru prognozarea pe termen scurt a parametrilor de
funcţionare preconizaţi
Tendinţele de
extindere a sistemelor de energie electrică şi
schimbarea condiţiilor lor de funcţionare au condus la
complicarea funcţionării sistemului energetic, au
crescut variabilitatea şi impredictibilitatea,
necesitând un răspuns mai prompt şi mai adecvat al
sistemelor de comandă şi control. Această lucrare
prezintă un model hibrid pentru prognozarea pe termen
scurt a parametrilor prognozaţi ai regimului de lucru pe
baza utilizării conjugate a modelelor de reţele
neuronale artificiale şi a transformatei Hilbert-Huang.
Modelul hibrid a fost propus pentru a mări precizia de
predicţie a proceselor nestaţionare şi neliniare (fluxul
de putere în linia de transport intersisteme de 500kV).
Cuvinte cheie: sistem
energetic, predicţie, transformata Hilbert-Huang, reţea
neuronală artificială, model hibrid.
V.
Vaida:
Consideraţii privind automatizarea grupurilor
termoenergetice de mare putere
Grupurile
termoenergetice de mare putere din SEN, pentru a putea
răspunde în funcţionare exigenţelor impuse de normele
UCTE şi cerinţelor pieţei de energie electrică, trebuie
să fie echipate cu sisteme de automatizare performante.
Aceste automatizări vor asigura comanda şi controlul
grupului energetic, reglajul de sarcină electrică şi
termică pentru regimul de funcţionare „turbina
conducătoare” (recomandat de normele UCTE) sau „cazanul
conduce turbina”, reglarea parametrilor de funcţionare
şi protecţia agregatelor. Între sistemul de automatizare
al grupului şi dispecerele central şi teritorial există
legături prin sistemul SCADA.
Cuvinte cheie: grup
termoenergetic, sistem de automatizare, serviciu
tehnologic, reglaj de sarcină, sarcină termică, sarcină
electrică.
M.
Duţă, S. Andreescu, D. Popescu, D. Fetcu:
Echipamente de răcire noi cu tuburi termice pentru
îmbunătăţirea fiabilităţii transformatoarelor de putere
Creşterea puterii
medii a transformatoarelor pe unitatea de greutate
reprezintă o problemă generală care apare în timpul
funcţionării lor. Pentru a creşte acest procent trebuie
să găsim soluţii mai eficiente de evacuare a căldurii
din transformator. Un domeniu principal de interes în
care principiul răcirii cu tuburi termice
se poate aplica cu succes este acela al
transformatoarelor de medie şi mare putere. Utilizarea
tuburilor termice în circuitul de răcire al
transformatoarelor de medie şi mare putere a devenit o
necesitate. Ele pot creşte fiabilitatea şi
mentenabilitatea sistemelor de răcire şi, nu în ultimul
rând, pot
reduce puterea consumată în circuitul de răcire auxiliar
al transformatoarelor. În mod curent, transformatoarele
sunt prevăzute cu baterii de răcire care au o serie de
dezavantaje: dimensiuni mari, fiabilitate şi mentenanţă
redusă, costuri mari, eficienţă şi performanţe tehnice
sub nivelul sistemelor de răcire cu tuburi termice .
Având în vedere dezavantajele bateriilor de răcire cu
tuburi de alamă şi flanşe din aluminiu sau tip fagure,
recomandăm utilizarea unui sistem de răcire nou, mult
mai eficient, cu posibilitatea de recuperare a căldurii.
Înlocuirea bateriilor de răcire clasice de 150 kW de la
transformatoarele de medie şi mare putere cu baterii de
răcire cu tuburi termice
s-a experimentat pe un caz de evacuare a 25kW
utilizând ţevi de aluminiu.
În concluzie,
utilizarea tuburilor termice pentru răcirea uleiului de
la transformatoarele de medie şi mare putere are o gamă
largă de avantaje cum ar fi: îmbunătăţirea procesului de
răcire a uleiului, transfer bun de căldură cu
posibilitatea de recuperare a energiei disipată în mod
curent în aer, reducerea gabaritului transformatoarelor
de medie şi mare putere.
Cuvinte cheie: tuburi
termice (pentru răcirea uleiului), transfer de căldură,
energie disipată.
S.
Anghelescu:
Modelarea unei linii electrice aeriene LEA
110 kV care suportă un defect monofazat, eliminat
de sistemul de protecţie
Articolul are ca scop
simplificarea analizelor de incidente ce pot apărea în
reţeaua electrică, prin simularea defectului şi
vizualizarea diagramelor mărimilor electrice de curent
şi de tensiune ce sunt monitorizate. Modelarea reţelei
electrice realizată cu ajutorul programului Matlab 7.8.
Simularea se concentrează asupra modului de funcţionare
a sistemului de protecţie în cazul apariţiei unui defect
în reţeaua electrică.
Cuvinte cheie: sistem
de protecţie, grupa de protecţie bază/rezervă, reţea
electrică, simulare.
E.
Potolea, M. Trutia:
Identificarea şi extragerea energiei nucleare
Observăm,
experimental, că există reacţii nucleare exoterme care
pot fi considerate surse de energie nucleară. Considerăm
ipoteza că un neutronul este o particulă nucleară care
constă dintr-un proton şi un electron care alunecă pe
suprafaţa protonului. Identificăm energia nucleară ca
fiind energia cinetică a electronului care alunecă pe
suprafeţele protonilor şi propunem o metodă de extragere
a energiei nucleare sub formă de căldură.
Cuvinte cheie: energie
nucleară, identificare şi extragere.
Nr.9 / 2010
T.Pavelescu, D. Novac, D. Pantelimon:
Retehnologizarea echipamentelor de la SHEN Porțile de
Fier
Articolul de faţă îşi
propune prezentarea concepţiile de abordare a lucrărilor
şi soluţiile tehnice care au fost adoptate la
generatoare în cadrul proiectelor de retehnologizare a
agregatelor din centralele Sistemelor Porţile de Fier I
şi Porţile de Fier II, soluţii care să garanteze
rezolvarea deficienţelor constatate în timpul primului
ciclu de viaţă şi funcţionarea lor pe parcursul a încă
unui ciclu de viaţă.
Cuvinte cheie:
hidrogeneratoare, reabilitare, miez, bobină, excitaţie,
ventilaţie.
T.
Darie, A. Sabău:
Potenţial eolian în zona Dobrogea
Lucrarea
îşi propune să evalueze oportunitatea instalării unor
parcuri de turbine eoliene în zona Dobrogea. Sunt
evaluate în principal resursele energetice în zona de
sud şi nord a podişului Dobrogei cât şi impactul produs
asupra mediului înconjurător. Se evaluează chiar şi o
soluţie concretă posibil a fi aplicată rezultată după
evaluările făcute pe dealul Horan.
Cuvinte cheie:
turbina eoliana,
impact, zgomot.
M.
Roşca,
C. Karytsas, D. Mendrinos:
Posibilităţi de generare a energiei electrice din surse
de energie geotermală de joasă entalpie în România
Exploatarea resurselor
geotermale a început în Romania încă din 1960. Mai mult
de 250 de puţuri săpate la adâncimi cuprinse între 800
şi 3500 m au indicat prezenţa resurselor geotermale de
joasă entalpie (40-12000C). Principalele
utilizări directe ale energiei geotermale sunt:
termoficarea şi băile (pentru sănătate şi de recreere),
încălzirea serelor, căldură pentru procesele industriale
şi fermele piscicole au scăzut în anii 1990, dar cresc
în prezent încetul cu încetul.
Acum 20 de ani,
Universitatea din Oradea a
avut un program de cercetare pentru generarea de
energie electrică bazat pe apa geotermală de joasă
entalpie şi câteva unităţi demonstrative care au
funcţionat pentru teste de scurtă durată. De atunci, nu
s-a mai realizat nimic în domeniul energiei geotermale
şi, ca urmare, până în prezent nu s-a mai produs energie
electrică din surse geotermale deloc în România. Totuși,
autorii se aşteaptă ca această situaţie să se schimbe,
deoarece noua legislaţie este mult mai favorabilă
generării de energie din toate sursele de energie
regenerabilă şi, în primul rând, din energie geotermală.
În 2005, Comisia
Europeană a aprobat finanţarea proiectului „Energie
electrică eficientă produsă din surse de energie
geotermală de joasă temperatură în centrale binare” (acronim
LOW-BIN) în cadrul Programului Cadru, coordonat de
Centrul pentru Surse de Energie Regenerabilă (CRES) din
Atena, Grecia, având Universitatea din Oradea ca
partener în consorţiul proiectului. Principalul obiectiv
al proiectului LOW-BIN a fost de a construi două unităţi
demonstrative pilot pentru generarea energiei electrice
din surse geotermale de joasă entalpie, una amplasată la
Simbach, în Germania, iar cealaltă la Oradea, România.
Din mai multe motive, numai unitatea de la Simbach a
fost construită.
Cuvinte cheie:
energie geotermală, resursă, centrale binare.
D.
Enescu, E. Vîrjoghe, M. Ionel, M. F. Stan:
Analiza electro - termică a răcirii Peltier utilizând
FEM
Tehnologia
Peltier a făcut progrese remarcabile în ultimii ani
datorită dezvoltării semiconductoarelor şi încorporării
dispozitivelor termoelectrice în aparatura de uz casnic.
Din cauza problemelor de mediu produse de
clorofluorocarburi , realizarea unor echipamente bazate
pe tehnologia Peltier a crescut în ultimii ani.
Sistemele termoelectrice se utilizează în tehnicile de
măsurare şi la alte dispozitive la care controlul de
înaltă precizie a temperaturii este esenţial (termocuple
şi termopile) la răcirea Peltier (elemente Peltier
pentru răcire, refrigerare, stabilizarea temperaturii)
şi conversia directă a energiei (generatoare
termoelectrice acţionate de căldura produsa de alte
aparate, echipamente, procese (căldura reziduală),
pierderea spontană de energie radioactiva, arderea). În
această lucrare se prezintă o implementare a efectelor
termoelectrice în ANSYS Multiphysics. Autorii prezintă
un model de calcul care simulează performanţa termică şi
electrică a dispozitivului de răcire termoelectric bazat
pe tehnologia termoelectrică. Metoda elementului finit
(FEM) se utilizează în acest caz pentru a rezolva
sistemul de ecuaţii termoelectrice care furnizează
valori pentru distribuţia temperaturii, fluxul termic,
gradientul de temperatură şi distribuţia tensiunii.
Cuvinte cheie: răcitor
termoelectric, elemente Peltier, efect Seebeck, metoda
elementului finit FEM, gradient termic, flux termic,
distribuţia tensiunii.
I.
Purica:
Decizii neliniare pentru finanţarea introducerii
tehnologiilor cu conţinut redus de CO2
În
această lucrare se prezintă decizia de a se finanţa
tehnologiile curate în competiţie cu cele existente ca
un proces Ising, pe baza introducerii noilor tehnologii.
Se arată că pot apărea discontinuităţi în evoluţia
tehnologiei, determinate de indicatori cum ar fi:
costurile, evaluarea riscurilor şi beneficii.
Cuvinte cheie: tehnologii noi, controlul parametrilor,
riscuri, costuri, beneficii.
Nr.10 / 2010
Traian OPREA,
Răzvan COJOC, Irinel Daniela IACOB
-
CHEAP
Tarniţa –Lăpuşteşti prima centrală hidroelectrică cu
acumulare prin pompaj din România
Materialul
prezintă pe larg proiectul CENTRALEI HIDROELECTICE CU
ACUMULARE PRIN POMPAJ TARNIŢA-LĂPUŞTEŞTI (CHEAP).
Documentul de aprobare
a proiectului CENTRALEI HIDROELECTICE CU ACUMULARE PRIN
POMPAJ TARNIŢA - LĂPUŞTEŞTI (CHEAP) este Memorandumul
Guvernului Român aprobat la şedinţa din 25 martie 2009.
Centrala va fi
amplasată pe râul Someşul Cald în judeţul Cluj.
Parametrii
hidroelectrici sunt: capacitatea maximă instalată:
1000MW; echipamentul hidromecanic al grupurilor
reversibile motor-generator (nr. de grupuri: 4 bucăţi x
250MW); ciclu de pompare: săptămânal; energia produsă în
regim de generator: 1.625GWh/an; energia produsă în
regim de pompare: 2.132 GWh / an; coeficientul de
transformare: 0.76.
Costul investiţiei la
data de 1.010.2009 este de 1.029 milioane Euro (fără
TVA).
Data finală de punere
în funcţiune este: 2011-2015, punerea în funcţiune a
două unităţi, Pi=500MW şi 2016-2017, punerea în
funcţiune a următoarelor două unităţi Pi=500MW.
Deoarece CHEAP
Tarniţa-Lăpuşneşti are o manevrabilitate mare şi poate
funcţiona în regim pompare-turbină aceasta va:
-
Îmbunătăţi regimul de funcţionare a unităţilor Centralei Nuclearelectrice
Cernavodă prin transferul de energie electrică de la gol
la vârf, va asigura rezerva terţiară rapidă şi rezerva
de avarie de scurtă durată.
-
Asigura condiţii optime pentru instalarea unei puteri de aproximativ 2000
MW în centralele electrice eoliene.
-
Îmbunătăţi participarea SEN la piaţa unică de energie electrică mărind
gradul de siguranţă şi posibilitatea exploatării
acestuia în condiţii tehnice şi economice superioare.
Surse de finanţare: SC
Hidroelectrica SA va deţine o cotă de participare
majoritară, conform prevederilor stipulate în
Memorandumul aprobat de Guvernul României. Obligaţiile
pe care le are SC Hidroelectrica SA ca acţionare
majoritar, prin care trebuie să contribuie cu active şi
fonduri de investiţii cash, vor fi stabilite printr-un
proces de selecţie al investitorilor şi prin Statutul
viitoarei Companii Comerciale.
Cuvinte cheie:
centrală hidroelectrică, acumulare prin pompaj, regim
pompare – turbină.
Alina ŞERBAN
-
Impactul derivatelor vremii în sectorul energetic.
gestionarea riscului meteorologic
Noţiunea de risc
meteorologic este folosită pentru a descrie expunerea de
ordin financiar a unei companii la evenimente
meteorologice precum: temperaturi ridicate, precipitaţii
abundente, frig. Astfel, riscul meteorologic reprezintă
pentru o companie un câştig sau o pierdere
financiară, ca urmare a volatilităţii zilnice a
condiţiilor meteorologice. Pentru companiile din
sectorul energetic, riscul meteorologic non-catastrofic
apare ca urmare a variaţiei de temperatură.
Pentru o companie,
avantajul principal al gestionării riscului meteorologic
îl reprezintă sporirea şanselor de a obţine pentru
companie planul de profit aşteptat. Eliminarea riscului
prin gestionarea acestuia permite companiei: să crească
valoarea economică, să asigure stabilitatea funcţională
în timp, să îmbunătățească în mod semnificativ valoarea
indicatorilor financiari, mai ales privind pe cei ai
cheltuielilor.
Cuvinte cheie:
derivate vremii,
risc meteorologic, expunere financiară, volatilitate,
indici financiari.
Ionuţ PURICA -
Controlul vibraţiilor haotice induse în mănunchiurile de
ţevi de la generatoarele de abur ale centralelor
nuclearelectrice
Excitarea
turbulentă a vibraţiei mănunchiurilor de ţevi ale
generatoarelor de abur este modelată cu ajutorul „haosului”
deterministic. Se indică haosul introdus în ecuaţia
diferenţială de ordinul doi, care are un potenţial de
interacţiune neliniar, ce poate fi filtrat în anumite
condiţii într-o mişcare periodică care poate fi
controlată prin mijloace cunoscute. Proiectarea
echipamentului poate fi îmbunătăţită cu ajutorul acestei
abordări.
Cuvinte cheie:
excitare turbulentă, vibraţii, ţevi, plăci tubulare(şicane).
Paule M. STEPHENSON, Gianfranco
CHICCO -
Schimbările climatice, bugetele de emisii de CO2 şi
impactul lor asupra evoluţiei sectorului energetic
european
Limitarea
creşterii temperaturii globale la 20C a fost
adoptată de UE şi de mai mult de 100 de ţări din lumea
întreagă ca ţintă pentru controlarea încălzirii globale.
Aceasta dă posibilitatea ca, în viitor, ţintele privind
emisiile cumulate de CO2 să poată fi utilizate în
acordurile internaţionale. Toate naţiunile ar avea o
parte dintr-un
„buget” comun de emisii de CO2 la nivel mondial
care ar putea fi emise pe perioade de timp specificate.
Această lucrare explorează unele din implicaţiile unui
astfel de regim pentru sectorul energiei electrice
europene. În Europa sectorul energiei electrice produce
cea mai mare parte din emisiile de CO2; de aceea orice
modificare a politicii UE care să ia în considerare
emisiile cumulate de CO2 ar avea impact asupra mix-ului
şi funcţionării sectorului energiei electrice. În
tendinţele recente emisiile de CO2 care pot fi atribuite
sectorului energiei electrice din Europa sunt revizuite
şi se acordă atenţie modului în care acestea ar
influenţa ţintele curente de reducere cu „20% a
emisiilor de CO2 până în 2020” legate de schimbările
climatice din Europa. Implicaţiile pentru evoluţia
sectorului energetic european sunt luate în considerare
în funcţie de contextul în care schimbările climatice
sunt administrate prin intermediul ţintelor emisiilor
cumulate de CO2. Potenţialul creşterii energiei
regenerabile, înlocuirea centralelor pe combustibili
fosili cu energia nucleară, generarea distribuite la
scară mică şi tehnologiile de captare şi stocare a
carbonului sunt indicate în legătură cu modul în care
sectorul energetic european ar putea evolua în situaţia
limitărilor impuse de un regim de emisii de CO2
cumulate.
Cuvinte cheie:
schimbare climatică, emisii de CO2 cumulate, mix
energetic, politică energetică, mediu înconjurător,
politica UE.
Nicolae
SOREA, Constantin UNGUREANU, Dorel CERNOMAZU
-
Consideraţii privind motoarele solare bazate pe
conversia termo-magneto- mecanică
Lucrarea
prezintă consideraţii cu privire la motoarele solare
bazate pe conversia termo - magneto-mecanică. Aceste
soluţii se bazează pe deformarea câmpului magnetic sub
acţiunea câmpului termic generat de energia solară şi
sunt clasificate în funcţie de principiul de lucru,
poziţia elementului de lucru,
punctul Curie şi răcirea circuitului magnetic.
Cuvinte cheie: motor
solar, energie solară, conversia energiei, punct Curie.
Bogdan
PĂTRĂŢANU -
Biocombustibil din alge: oportunitate şi realizare comercială în România
Până în
anul 2050 cererea de energie s-ar putea dubla, sau chiar
tripla la nivel mondial, pe măsură ce populaţia planetei
creşte, iar economia ţărilor în curs de dezvoltare se
extinde. Viaţa pe Pământ depinde de energie şi de
reciclarea carbonului. În prezent, cererea de energie la
nivel global este satisfăcută în cea mai mare parte de
centralele pe combustibili fosili şi de centralele
nuclear-electrice. Numai o mică parte din aceasta este
acoperită de tehnologiile care utilizează surse de
energie regenerabile. Dintre sursele de energie
regenerabile, biomasa a cunoscut o dezvoltare foarte
rapidă în ultimii zece ani.
România are un
potenţial mare de biomasă de aproximativ 7600 tep / an,
astfel încât reprezintă cel mai ieftin mod de a obţine
energie curată. Deşi biomasa este una din sursele cele
mai importante de energie regenerabilă, majoritatea
energiei „verzi” provine din sursele hidro.
În vara anului 2009,
România a trebuit să facă faţă unei cantităţi
impresionante de alge în toate staţiunile de pe litoral.
În fiecare an, aproximativ 14000 de tone de deşeuri
provenind din alge rămân pe plajele din România,
producând atât poluare vizuală, cât şi un miros
neplăcut. Aceste alge nu sunt folosite. Dar algele pot
fi recoltate şi transformate în biocombustibil. Cel mai
mare avantaj al algelor este faptul că producţia
specifică de combustibil din alge este de 30 de ori mai
mare decât din plante, cum ar fi porumbul sau soia.
Industria prin care se obţine biocombustibil din alge
poate ajuta România să-şi revină din criza economică
prin crearea de locuri de muncă pentru şomeri şi
susţinerea producţiei de energie din surse regenerabile.
Cuvinte cheie:
biodiesel, biomasă, alge.
Nr.11 / 2010
Zachie FRĂŢILĂ,
Adrian Sorin MANOLACHE, Vasile MIRCEA, Viorel GHERGHINA,
Dumitru DRAGOMIR, Dorina OPRESCU
-
Sistem
informatic de gestionare a parametrilor (GESTPAR) reali
şi de referinţă dintr-o centrală termoelectrică -
funcţii principale
Lucrarea are ca scop
prezentarea experienţei câştigate în proiectarea,
realizarea şi implementarea unui sistem informatic
complex, cu o bază de date integrată, realizată pe baza
unei DBMS modern cu ajutorul căruia se gestionează în
mod unitar (GESTPAR) toţi PARarametrii unei centrale
termoelectrice, atât cei nominali (de referinţă), cât şi
cei care rezultă din producerea energiei electrice şi
termice, diagramele de regim şi de corecţie etc. Astfel,
se acordă sprijin tehnic pentru analiza on-line şi
off-line a unei centrale termoelectrice pe baza
criteriilor de eficienţă energetică şi economică,
incluzând rezultatele obţinute.
Cuvinte cheie. consumuri specifice, diagrame de regim, corecţii
ale consumului specific, abateri de la consumul
specific.
Rodica
ZLATANOVICI, Dan ZLATANOVICI, Cristinel CICIRONE -
Diagramele condiţionale dintre generatorul electric şi
reţeaua electrică la care este conectat
În articol se prezintă
cinci tipuri de diagrame importante, în care sunt
implicaţi parametrii generatoarelor electrice şi
parametrii reţelei electrice de transport la care sunt
conectaţi. Astfel, se prezintă diagrama putere activă -
putere reactivă (PQ), diagrama putere reactivă generator
- tensiunea reţelei (Qg Ur),
diagrama tensiune reţea - factor de putere generator (Urcosj˝g),
diagrama tensiune generator-frecvenţă reţea (Ug
fr), şi diagrama putere generator -
tensiune frecvenţă reţea (Pgfr).
Pentru fiecare
diagramă se prezintă bazele teoretice şi câte un exemplu
pentru un turbogenerator de 210 MW cuplat la o reţea de
220 kV prin intermediul unui transformator bloc de 250
MVA.
Cuvinte cheie:
diagrame, generator electric, reţea, putere, tensiune,
frecvenţă.
Monica POPA,
Florin IONESCU -
Metodă
de centralizare a încercărilor pentru echipamente de
acţionare electrică
Această
lucrare prezintă o metodă de validare a funcţionării
unor echipamente de acţionare electrică. Metoda propusă
permite controlul centralizat al încercărilor asupra
echipamentelor, efectuarea şi raportarea testelor în mod
automat şi integrarea operaţiilor şi rezultatelor într-un
sistem software dezvoltat pentru controlul întregului
proces de producţie şi verificare pentru echipamente
electrice. Sunt prezentate în continuare sistemul
informatic realizat şi echipamentele de acţionare
electrică pentru care se efectuează încercări,
rezultatele experimentale obţinute prin aplicarea
metodei propuse şi beneficiile folosirii acestei metode.
Cuvinte cheie:
verificare, încercare, acţionare electrică, achiziţia
datelor.
Vasile
RUGINĂ -
Promovarea surselor regenerabile de energie şi influenţa
asupra preţului energiei electrice
Promovarea
valorificării surselor regenerabile de energie (SRE)
reprezintă un obiectiv prioritar al politicii energetice,
la nivel UE şi la nivel național.
Ponderea energiei
electrice produse din SRE în totalul consumului brut de
energie electrică trebuie să fie de 33% în anul 2010,
35% în anul 2015 si 38% în anul 2020 (Strategia
energetică a României pentru perioada 2007-2020).
Mecanismele de sprijin
adoptate îşi dovedesc (cu o anumită întârziere)
eficienţa; se constată un interes sporit al
investitorilor pentru realizarea de instalații de
valorificare a electricității din SRE.
Mecanismul cotelor
obligatorii, combinat cu certificatele verzi pentru
promovarea electricității din SRE, va avea efecte
pozitive din multe puncte de vedere, dar va conduce la
creșterea prețului energiei electrice la consumatorul
final.
Cuvinte cheie: PNAER,
certificate verzi, prognoza producției de energie
electrică, prețul electricității.
Riad
KADRI, Jean-Paul GAUBERT, Gérard CHAMPENOIS, Mohamed
MOSTEFAI -
Simulator în timp real al reţelei fotovoltaice în
condiţii de înnorare parţială bazat pe un model cu buclă
inchisă
Tehnologia
sistemelor solare fotovoltaice a făcut obiectul unei
cercetări extinse în ultimii ani din cauza faptului că
sunt foarte potrivite pentru
a genera puteri mici, medii şi mari. De curând,
sistemele fotovoltaice conectate la reţeaua electrică au
devenit binecunoscute deoarece ele nu necesită back-up
de la baterii pentru a asigura urmărirea punctului de
putere maximă (UPPM). Totuşi, înnorarea parţială este
una din principalele cauze care reduce cedarea de
energie a reţelei fotovoltaice. Prin urmare, activitatea
de cercetare s-a concentrat mai ales asupra influenţei
pe care o are configuraţia reţelei asupra cedării de
energie, în timp ce prea puţină atenţie s-a acordat
performanţei UPPM în condiţii de înnorare parţială. Prin
urmare, simulatorul reţelei fotovoltaice este
indispensabil (esenţial) pentru evaluarea operaţională a
componentelor sistemului. Răspunsul dinamic al
simulatorului reţelei fotovoltaice este foarte important
pentru evitarea oricărui impact semnificativ asupra
controlerului de urmărire a punctului de putere maximă
(MPPT tracker) şi asupra controlului curentului
invertorului. În multe articole, vectorii de curent şi
putere ai reţelei fotovoltaice sunt pre-încărcaţi într-un
tabel look-up, iar sistemul converge iterativ către
soluţie. Scopul acestei lucrări este de a proiecta şi a
realiza un emulator nou în timp real al
caracteristicilor de ieşire ale reţelei fotovoltaice
bazat pe un model de referinţă cu buclă închisă.
Sistemul propus constă dintr-o sursă de alimentare
programabilă care este controlată de o placă dSPACE
DS1104 într-un mediu Matlab/SimulinkTM. Software-ul de
control utilizează feedback-ul tensiunii de ieşire şi
curentului şi modelul de referinţă pentru a regla
punctul de funcţionare real printr-un regulator PI
pentru sarcina conectată. Rezultatele experimentale
indică faptul că caracteristicile de ieşire ale
simulatorului sunt foarte apropiate de acelea ale
modulelor fotovoltaice reale care au caracteristici
dinamice mult mai mici decât variaţiile de climă
posibile.
Cuvinte cheie:
fotovoltaic, urmărirea punctului de putere maxim,
simulator PV în timp real, condiţii de înnorare.
Ioan
VĂDAN, Horia BĂLAN, Radu TÂRNOVAN, Aurel BOTEZAN, Anca
MUTU -
Convertor hidrodinamic cu cavitaţie pentru conversia
energiei eoliene în căldură
Lucrarea
prezintă o metodă directă de conversie a energiei
eoliene în căldură. Este prezentat principiul de
funcţionare al convertorului hidrodinamic cu cavitaţie,
modelul matematic pe care acesta se bazează, datele
măsurate pe prototipul realizat, precum şi posibile
perspective ale acestui nou mod de conversie. Lucrarea
are ca scop susţinerea implementării generatoarelor
hidrodinamice cu cavitaţie pentru conversia energiei
eoliene în căldură prin realizarea în acest sens a unui
prototip, la scală redusă, pentru încercările de
laborator. Pe baza măsurătorilor efectuate în laborator,
se concluzionează potenţialul acestui convertor, se
deschid perspective de cercetare şi se prezintă posibile
aplicaţii ale dispozitivului pentru realizarea de
centrale cu producere combinată de energie electrică şi
căldură (cogenerare) pe baza energiei eoliene.
Cuvinte cheie:
conversia energiei eoliene, cavitaţie, prototip,
determinări experimentale.
Nr.12 / 2010
Vasile RUGINĂ,
Anca BADEA -
Monitorizarea economiilor de energie prin metoda
top-down
În anul
2006 a fost adoptată Directiva 2006/32/EC a
Parlamentului European şi a Consiliului referitoare la
eficienţa energetică în utilizările finale şi la
serviciile energetice. Pentru a realiza această
economie, ţările membre vor întocmi un Plan Naţional de
Acţiune în domeniul Eficienţei Energetice (PNAEE) care
va include măsurile ce urmează a fi luate, termenele şi
rezultatele estimate. Statele membre vor raporta
periodic modul de realizare a PNAEE şi economiile de
energie efectiv obţinute. Pentru aceasta, în cadrul
Comisiei se vor elabora modele de calcul armonizate care
vor îmbina metode ascendente (bottom-up) cu cele
descendente (top-down) pentru raportarea unitară a
economiilor de energie. Metodele top-down (descendente)
urmăresc calcularea economiilor de energie pe baza unor
indicatori energetici la nivel naţional. Informaţiile
primare necesare aplicării lor sunt, de regulă,
furnizate de organizaţiile publice în domeniul
statisticii.
Intensitatea energiei
primare este indicatorul cel mai sintetic privind
eficienţa de utilizare a energiei la nivel naţional şi
este utilizat, în mod tradiţional, pentru estimarea
evoluţiilor înregistrate.
Articolul prezintă o
evaluare a măsurilor de eficienţă energetică la nivelul
ultimilor ani prin intermediul metodei top-down.
Cuvinte cheie: PNAER,
metoda top-down, intensitatea energiei primare, economia
de energie.
Dan
ZLATANOVICI, Rodica ZLATANOVICI, Cristinel CICIRONE,
Sorin DUMITRESCU -
Evaluarea stării tehnice a hidrogeneratoarelor pe baza
analizei istoriei lor de viaţă
În lucrare
se propune o metodă pentru evaluarea stării tehnice a
unui hidrogenerator, la un moment dat. Evaluarea se face
pe baza analizei istoricului de viaţă al
hidrogeneratorului, respectiv pe o perioadă de timp
determinată, în condiţiile existenţei unei evidenţe
informatizate bine structurate a evenimentelor din
istoria de viaţă a unui hidrogenerator.
Se utilizează un set
de criterii primare de punctare a gravităţii defectelor,
pentru amploarea lucrărilor de mentenanţă şi pentru
caracteristicile de funcţionare şi concepţie. Sistemul
de punctare este unic, în baza 5 cu 1 punct pentru
situaţii normale, 5 puncte pentru situaţii de gravitate
maximă şi 2, 3 sau 4 puncte pentru situaţii intermediare.
S-a întocmit un catalog al evenimentelor posibile, în
care s-a atribuit un număr de puncte de la 0 la 5 ,
pentru fiecare tip de defect, fiecărui tip de lucrări de
mentenenţă impus de un defect sau preventiv şi pentru
caracteristicile de funcţionare şi concepţie pentru
toate componentele unui
hidrogenerator. Acestea constituie criteriile
secundare.
Criteriile decizionale
de evaluare a stării tehnice în funcţie de valoarea
totală a punctajelor atribuite sunt constituite din 6
nivele de stare: nou, foarte bună, bună, satisfăcătoare,
nesatisfăcătoare şi gravă. Dacă decizia de stare este
nesatisfăcătoare şi gravă, se impune efectuarea unor
teste independente, pentru elementul cu deficienţe
majore şi se poate calcula probabilitatea condiţionată a
deciziei (gradul de încredere). În catalogul
evenimentelor posibile sunt indicate încercările pentru
fiecare componentă cu criteriile respective de acceptare
cu punctajele respective atribuite.
Cuvinte cheie:
hidrogenerator, defecte, mentenanţă, încercări, criterii,
evaluare stare.
Liviu PALII,
Alexandru IORGA, Mirela CODESCU, Ion IONESCU, Irina
RACOVIŢAN -
Conductor electric aerian de înaltă tensiune
autoprotector la depunerile de chiciură/gheaţă
Se
prezintă conceptul funcţional şi soluţia constructivă a
conductorului electric aerian cu autoprotecţie la
depunerile de chiciură/gheaţă şi rezultatele testelor în
camera climatică pe modele funcţionale de laborator.
Rezultatele pozitive
ale funcţionalităţii autoprotecţiei la depunerile de
chiciură/gheaţă şi păstrarea tuturor caracteristicilor
constructive-tehnologice-electrice şi mecanice
conductoarelor standardizate şi aflate în utilizare,
indică utilitatea şi noutatea acestei realizări; acestea
constituie obiectul a două brevete de invenţie, în curs
de publicare.
Cuvinte cheie:
chiciură, încălzire, conductor.
Ilie
STEPĂNESCU, Ion FOTĂU, Andreea STEPĂNESCU -
Metode de aplatizare a curbei de sarcină utilizând generatoare distribuite
Aceasta
lucrare prezintă o abordare referitoare la sursele
regenerabile sau sursele ‚verzi, la aşa numitele
centrale electrice virtuale. Centrala virtuală
reprezintă o grupare de mai multe centrale de mică
putere care alimentează reţeaua de distribuţie.
Cuvinte cheie:. surse
regenerabile, centrală virtuală, reţea de distribuţie.
Panait
ADELINA -
Cercetarea experimentală a uleiurilor vegetale aditivate
la combustibili lichizi fosili, alternativă
pentru energie mai curată
Obiectivul
central al acestei cercetări este demonstrarea
utilităţii uleiurilor vegetale ca înlocuitor al
combustibililor fosili clasici. Plantele oleaginoase pot
oferi o alternativă pentru o energie mai curată. Am
încercat să folosim uleiurile vegetale ca sursă de
energie, cu aplicaţii în producerea de energie electrică
sau termică. Fiind din surse regenerabile, uleiurile
vegetale sunt inofensive în privinţa carbonului, în
sensul că la arderea lor carbonul rezultat a fost deja
absorbit în creşterea plantelor. Compoziţia
chimică şi
caracteristicile uleiurilor vegetale le conferă acestora
potenţialul energetic. Uleiurile vegetale au proprietăţi
similare cu combustibilii fosili lichizi. Uleiurile
vegetale au potenţialul de a fi o soluţie pentru energia
regenerabilă din UE,
faţă de schimbarea climei.
Cuvinte cheie: uleiuri vegetale.
Filippo
SPERTINO, Jean Sumaili AKILIMALI, Horia ANDREI, Adrian-Valentin
BOICEA, Gianfranco CHICCO -
Modelarea şi determinarea experimentală a parametrilor
circuitului modulelor/reţelelor PV cu peliculă subţire
În
prezent, sistemele fotovoltaice (PV) se utilizează pe
scară din ce în ce mai largă în reţelele energetice, iar
dimensiunea instalaţiilor este din ce în ce mai mare.
Pentru dimensiunile relativ mari, efectul parametrilor
paraziţi (capacitivi şi inductivi) devine din ce în ce
mai important. Astfel, devine interesant de caracterizat
efectele acestor parametri asupra funcţionării
sistemului PV şi de a include aceste efecte în modelele
de sisteme PV. În modelul clasic de celule sau module
PV, bazat pe o reprezentare exponenţială simplă sau
dublă, parametrii paraziţi sunt ignoraţi. Pentru a
include efectele acestor parametri este posibil să se
elaboreze rezultatele experimentale obţinute
prin încărcarea tranzitorie a unui condensator
extern conectat la bornele generatorului PV. O selecţie
corespunzătoare a condensatorului extern poate conduce
la sublinierea efectelor acestor oscilaţii, făcând
posibilă interpretarea comportamentului unui modul sau
unei reţele PV cu ajutorul unor modele analitice
corespunzătoare. O evaluarea mai rafinată a parametrilor
se poate face apoi prin sintetizarea rezultatelor
experimentale
a
mai multor încărcări tranzitorii ale unui condensator
prin proceduri bazate pe eroarea minima de calcul.
În acest articol se construieşte un model care
conţine parametrii clasici şi cei paraziţi pe baza
rezultatelor obţinute prin eşantionarea rapidă a
formelor de undă de curent obţinute în timpul unei
încărcări tranzitorii a unui condensator extern.
Evaluarea se realizează în special cu privire la
tehnologiile cu peliculă subţire (siliciu amorf, amorf/microcristalin,
telurid de cadmiu).
Cuvinte cheie:
încărcare condensator, circuit echivalent, parametri,
sisteme fotovoltaice, peliculă subţire.
