Cuprinsul:

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

   

Rezumatele:

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

 

 

TEHNOLOGIILE ENERGIEI

producerea,  transportul şi  distribuţia energiei  electrice şi termice

 

Rezumate 2010

   

1   2  3  4  5  6  7  8  9  10  11  12

 

Nr. 1 / 2010

 

Vasile Rugină: Indicatori de eficienţă energetică. Metode de evaluare şi monitorizare a economiei de energie

 Mecanismele economiei de piaţǎ s-au dovedit insuficiente pentru a determina orientarea generalǎ a societǎţii umane pe calea dezvoltǎrii durabile, în general, şi a creşterii eficienţei energetice, în particular. Sunt necesare mǎsuri de politicǎ energeticǎ încadrate în strategii naţionale şi internaţionale, care sǎ urmǎreascǎ realizarea unor obiective pe termen mediu şi lung.

Se practicǎ stabilirea unor ţinte cantitative pe un anumit interval de timp (10-20 de ani) şi elaborarea unor planuri de acţiune care conţin mǎsuri prin a cǎror aplicare se realizeazǎ ţinta cantitativǎ stabilitǎ iniţial. Astfel, Directiva 32/2006/CE privind eficienţa energeticǎ şi serviciile energetice stabileşte ca obiectiv ţintǎ reducerea consumului de energie finalǎ, în anul 2016, cu 9% faţǎ de media anilor 2001-2005.

Fiecare ţarǎ are obligativitatea întocmirii unor Planuri Naţionale de Acţiune în Domeniul Eficienţei Energetice (PNAEE), iar mǎsurile din acest plan trebuie evaluate în faza proiectǎrii PNAEE şi monitorizate continuu pe parcursul realizǎrii acestuia.

Metodologiile de evaluare, respectiv monitorizare, reprezintǎ îmbinǎri între modelele top-down şi bottom-up şi se are în vedere uniformizarea acestor metodologii la nivelul Uniunii Europene.

Cuvinte cheie: eficienţă energetică, indicatori, economii de energie, Directiva 2006/32/CE, PNAEE.

 Traian CHIULAN,Badea POPA: Evaluarea riscurilor ce pot apărea în cazul diverselor regimuri de funcţionare ale unităţilor de transformare

 Lucrarea tratează principalele probleme care apar în funcţionarea unităţilor de transformare. Sunt prezentate aplicaţiile informatice dezvoltate în acest sens.

Cuvinte cheie: unitate de transformare, regim de funcţionare.

 V. Tăbăcaru, C. Cristian: Câteva consideraţii privind testele de PIF şi mentenanţa echipamentelor de comutaţie de ît de tip GIS

 În multe situaţii, intervenţiile neprogramate la un echipament de comutaţie tip GIS afectează fiabilitatea şi cauzează o pierdere substanţială la capitolul venituri. Suplimentar, societatea de distribuţie a energiei electrice trebuie sa aibă în vedere costuri ridicate, asociate cu durate mari de intervenţie, şi posibilitatea întârzierii repunerii în funcţiune dacă piesele de rezervă nu sunt disponibile imediat. Din motive economice şi de altă natură, este important până la strategie pentru o societate de distribuţie a energiei electrice să fie capabilă să detecteze orice defect care a început să apară într-un echipament de comutaţie tip GIS.

Cuvinte cheie: GIS, defect, mentenanţă, detectare.

 M. Oprea, F. Ionescu: Circuite pentru îmbunătăţirea comutaţiei dispozitivelor semiconductoare de putere (snubbere)

 Lucrarea prezintă aspecte legate de comutaţia componentelor semiconductoare de putere şi de circuitele pasive de îmbunătăţire a comutaţiei acestora (snubbere). Se evidenţiază avantajul snubberelor cu recuperarea energiei de comutaţie.

Cuvinte cheie: dispozitive semiconductoare de putere, comutaţie, snubber.

A. Bantaş, L. Cioroianu, G. Cioroianu, G. Prorocu, L. Mureşan: Caracteristici fotoluminiscente ale materialelor compozite luminescente pe bază de Y2O3

 Capacitatea materialelor luminescente de a realiza eficient conversia diferitelor tipuri de radiaţii excitatoare (UV, RX, raze catodice etc.) - într-o radiaţie situată în domeniul vizibil al spectrului - face posibilă utilizarea lor în domenii foarte diverse cu largă aplicabilitate practică. Lucrarea de faţă tratează obţinerea unor  materiale compozite cu matrice polimerică şi pigmenţi luminescenţi de Y2O, pentru care s-au evidenţiat proprietăţile luminescente cu ajutorul spectrelor de emisie şi excitare.

Pigmenţii luminescenţi pot fi utilizaţi în acoperirea tuburilor fluorescente pentru iluminat, a ecranelor aparatelor de televiziune sau ale oscilografelor, a ecranelor aparatelor de radiografie sau de radioscopie, a ecranelor aparatelor radar etc. Ei pot fi înglobaţi în matrici polimerice sintetice ce pot fi utilizate în medii de dispersie, precum vopsele, cerneluri, paste de tipărire, pentru indicatoare, decoruri, marcaje de siguranţă, iluminatul public şi publicitar etc.

Cuvinte cheie: luminescenţă, pigmenţi luminescenţi, compozite, spectre de emisie şi excitare.

 A.H. Kashani, H.R. Lari, F. Amini: Compilarea hărţilor solare ale Iranului utilizând metoda NRI

În această lucrare, realizată pe baza modelului solar NRI, energia solară rezultând din insolaţie, pe întregul teritoriu al Iranului, a fost calculată şi prelucrată sub formă unor hărţi GIS. Deoarece modelul solar iranian (NRI) necesită unele informaţii meteorologice, s-a realizat o bază de date care conţine date meteo de la 217 staţii. În acest studiu, calcularea insolaţiei s-a făcut cu ajutorul modelului realizat de NRI pentru 217 staţii. De asemenea, s-a făcut interpolarea datelor în 81 de puncte complementare din Iran. Apoi au fost generate 595 de baze de date pornind de la datele calculate în 298 de puncte din Iran, lunar, pe anotimpuri şi anual, în modul următor:

A.     Insolaţia la suprafaţa solului.

B.      Date meteorologice (care constau din ore în care soarele străluceşte, media temperaturii aerului, temperatura minimă a aerului, temperatura maximă a aerului, umiditatea relativă, precipitaţii, viteza vântului la 10m deasupra solului).

C.     Energia solară globală primită de panouri (inclusiv fotovoltaice şi ale încălzitoarelor solare de apă).

D.     Energia termică extrasă de un încălzitor solar de apă obişnuit, dispus sub un unghi optim.

E.     Energia primită şi extrasă de un panou fotovoltaic obişnuit în diferite condiţii de urmărire.

F.     Energia primită şi extrasă de un sistem de concentrare obişnuit (inclusiv panouri solare parabolice) în diferite condiţii de urmărire.

În următoarea etapă s-au realizat hărţi GIS ale Iranului cu privire la energia solară calculată şi datele meteo. În cadrul acestei activităţi s-au realizat 595 de hărţi GIS vectoriale şi de tip rastru.

Cuvinte cheie:date meteorologice, energie solară globală, hărţi GIS vectoriale şi de tip rastru.

 

Nr. 2 / 2010

 

M. Opaschi: Contribuţii  privind optimizarea eficienţei energetice globale a hidrogeneratoarelor

Partea I

 Hidrogeneratoarele, ca orice maşină electrică, sunt însoţite în timpul funcţionării de pierderi de putere, care afectează eficienţa energetică şi economică, deoarece aceste pierderi se plătesc, contribuind la scumpirea energiei electrice produse. Din această cauză este necesar ca toate pierderile să fie diminuate la valoarea minimă, pentru a asigura o eficienţă energetică globală maximă.

Până în prezent, aprecierea eficienţei energetice a hidrogeneratoarelor s-a efectuat numai pe baza randamentului hidrogeneratorului, determinat de „pierderile la vedere” (electromagnetice, de ventilaţie, mecanice) produse la puterea nominală.

În afara acestor pierderi la vedere, există însă o serie de „pierderi ascunse” sau „pierderi ignorate” de care nu se ţine seama, dar care se plătesc şi care agravează eficienţa energetică. Aceste pierderi sunt determinate de următorii factori:modul de stabilire a puterii nominale, calitatea tolei silicioase utilizate, rezerva de încălzire la puterea nominală, capacitatea de ventilaţie şi de răcire, calitatea întreţinerii hidrogeneratoarelor în perioada de exploatare.

Ca urmare, aprecierea eficienţei energetice numai pe baza randamentului hidrogeneratorului este greşită, deoarece nu ţine seama de randamentul hidroagregatului şi de toate pierderile existente în realitate.

De aceea este necesar să se ţină seama de toate pierderile menţionate şi de faptul că hidrogeneratorul nu funcţionează singur ci împreună cu turbina hidraulică ca „hidroagregat”.

Prin reducerea acestor pierderi la valoarea minimă se poate realiza „optimizarea eficienţei energetice globale a hidrogeneratoarelor”, care se poate exprima prin următoarea teză:

„Producţie de energie electrică maximă, cu consum minim de apă din potenţialul hidroenergetic şi de pierderi totale de putere minime”.

Determinarea tuturor pierderilor şi soluţiile de optimizare, sunt prezentate în cele ce urmează.

Cuvinte cheie:.hidrogeneratoare, pierderi, randament, calcule.

 K. Chen, G. Klempner, J. Yagielski, J. Amos, L. Montgomery: Analiză comparativă a standardelor de generatoare electrice IEEE 50.13 şi IEC 60034

 În articol este prezentat raportul preliminar al grupului de lucru nr. 8 (WG 8) al IEEE , privind analiza comparativă a standardelor de generatoare electrice IEEE C50.13-2005 şi IEC 60034-1- 2004 (a 11-a ediţie) & 60034-3-2007 (a 6-a ediţie-2007). Scopul este de a evalua consecinţele tuturor diferenţelor substanţiale între cele două seturi de standarde astfel încât grupurile de lucru ale IEEE şi IEC să le armonizeze. În acest prim raport sunt evidenţiate principalele diferenţe şi anume: limitele de temperatură, limitele suprasarcinilor de scurtă durată, limitele curentului de secvenţă negativă de scurtă durată şi limitele diagramei frecvenţă–tensiune. În final, se propune extinderea componenţei grupului de lucru, detalierea comparaţiilor, necesitatea unor noi completări şi modificarea acestor standarde.

Cuvinte cheie: generatoare electrice, standarde, IEEE C50.13, IEC 60034-1, IEC 60034-3-2007, WG IEEE 8.

 M. Păun: Reţelele inteligente ale viitorului

 Articolul prezintă pe scurt informaţii cu privire la nivelul actual al mediului Reţelelor Inteligente (Smart Grids), natura reţelei de distribuţie şi afacerile legate de dezvoltarea reţelelor în multe ţări din Europa, pe baza unui studiu realizat de membrii EURELECTRIC. Articolul cuprinde detalii cu privire la factorii care promovează reţelele inteligente, dezvoltarea reţelelor, investiţii, noi servicii preconizate pentru operatorii sistemelor de distribuţie (OSD), managementul activ al reţelei, contorizarea inteligentă şi reglementarea.

Cuvinte cheie: reţele inteligente, investiţii, reglementare.

 P. Ştefănescu: Soluţii evoluţionare în securitatea reactorului european cu apă presurizată (EPR) de la Areva

 Dezvoltată în cadrul societăţii Nuclear Power International (NPI), actual AREVA, cooperarea franco-germană – în domeniul CNE – a generat proiectul reactorului EPR. În acest proiect, autorii au urmărit două obiective principale privind securitatea nucleară: o reducere majoră a riscului de degradare a zonei active şi, respectiv, minimizarea consecinţelor acesteia. Pentru atingerea acestor obiective, specialiştii au aplicat conceptul protecţiei în adâncime în mod evoluţionar, dar şi noi concepte pentru prevenirea topirii zonei active, redundanţa funcţională, etalarea corium-ului (în scopul unei mai bune răciri). În final, este făcută o prezentare comparativă privind aplicarea conceptului protecţiei în adâncime în unităţile PWR de 900 MWe şi EPR (1620 MWe).

Cuvinte cheie: riscul degradării zonei active, conceptul protecţiei în adâncime, securitate nucleară, redundanţă funcţională.

 

Nr.3 / 2010

 

Florentina Bunea, Gabriela Oprina, Gabriel Dan Ciocan, Gheorghe Băran: Studiu pentru optimizarea dispozitivelor de aerare la turbinele prietenoase mediului

 Un aspect important în problemele de generare a energiei hidro, este reprezentat de calitatea apei turbinate, în special de nivelul scăzut al oxigenului dizolvat (DO) din apă, care pune în pericol viaţa acvatică. În literatură sunt folosite diferite metode pentru îmbunătăţirea cantităţii de DO din avalul centralelor hidro-energetice, însă acestea consideră volumul de aer ca fiind principalul parametru al injecţiei. Autorii propun o analiza bibliografică riguroasă, în care se pun în evidenţă limitările metodelor actuale şi dovedesc necesitatea optimizării procesului de aerare (cu bule de aer), nu doar a volumului de aer introdus. Pentru a evalua performanţele (cădere de presiune, transfer de masă) a diferitelor sisteme de aerare au fost testate: plăci ceramice cu porozitate necontrolată, plăci de sticlă cu porozitate controlată şi plăci metalice perforate.

Cuvinte cheie. aerarea la turbine, oxigen dizolvat, cădere de presiune, sisteme de aerare.

 M. Opaschi: Contribuţii  privind optimizarea eficienţei energetice globale a hidrogeneratoarelor (partea a II-a)

 Hidrogeneratoarele, ca orice maşină electrică, sunt însoţite în timpul funcţionării de pierderi de putere, care afectează eficienţa energetică şi economică, deoarece aceste pierderi se plătesc, contribuind la scumpirea energiei electrice produse. Din această cauză este necesar ca toate pierderile să fie diminuate la valoarea minimă, pentru a asigura o eficienţă energetică globală maximă.

Până în prezent, aprecierea eficienţei energetice a hidrogeneratoarelor s-a efectuat numai pe baza randamentului hidrogeneratorului, determinat de „pierderile la vedere” (electromagnetice, de ventilaţie, mecanice) produse la puterea nominală.

În afara acestor pierderi la vedere, există însă o serie de „pierderi ascunse” sau „pierderi ignorate” de care nu se ţine seama, dar care se plătesc şi care agravează eficienţa energetică. Aceste pierderi sunt determinate de următorii factori:modul de stabilire a puterii nominale, calitatea tolei silicioase utilizate, rezerva de încălzire la puterea nominală, capacitatea de ventilaţie şi de răcire, calitatea întreţinerii hidrogeneratoarelor în perioada de exploatare.

Ca urmare, aprecierea eficienţei energetice numai pe baza randamentului hidrogeneratorului este greşită, deoarece nu ţine seama de randamentul hidroagregatului şi de toate pierderile existente în realitate.

De aceea este necesar să se ţină seama de toate pierderile menţionate şi de faptul că hidrogeneratorul nu funcţionează singur ci împreună cu turbina hidraulică ca „hidroagregat”.

Prin reducerea acestor pierderi la valoarea minimă se poate realiza „optimizarea eficienţei energetice globale a hidrogeneratoarelor”, care se poate exprima prin următoarea teză:

„Producţie de energie electrică maximă, cu consum minim de apă din potenţialul hidroenergetic şi de pierderi totale de putere minime”.

Determinarea tuturor pierderilor şi soluţiile de optimizare, sunt prezentate în cele ce urmează.

Cuvinte cheie:.hidrogeneratoare, pierderi, randament, calcule.

 Lucian Chioralia, Dumitru Rota, Nicolae Brebu: Consideraţii privind optimizarea funcţionării HA 1,2 din CHE Ruieni

 Lucrarea se refera la principalele consideraţii privind optimizarea funcţionării în exploatare a HA 1,2 din CHE Ruieni; consideraţii care pot fi aplicate la exploatarea de durată a hidroagregatelor (HA) tip Francis echipate cu generatoare verticale sincrone (HVS) fabricaţie UCMR Reşiţa, respectiv determinarea diagramei reale de exploatare a turbinei ηt = f(Pt) la Hnet = const. şi asigurarea în exploatare a funcţionării optime a HA (turbina + hidrogenerator) (Pt)max la (Quzinat)min. În cazul CHE Ruieni s-au determinat [1], [7] diagramele reale şi algoritmii de exploatare a turbinei ηt  = f(Pt) la Hnet = const. sau H[m]= f(Q)uz [m3 /sec] respectiv asigurarea „on-line” a acestora pentru exploatare. Funcţionarea optimă a HA (turbină + hidrogenerator) (Pt)max la (Quzinat)min nu poate fi luată în consideraţie în momentul de faţă datorită nereglementării preţului energiei produse pentru asemenea regim şi compensarea energiei pierdute la funcţionarea în afara acestui regim. În lucrare se propune şi un model matematic de determinare a preţului energiei produse într-un interval de 24 ore pe un HA ţinând cont de preţul energiei produse la vârf, pe timpul nopţii respectiv pentru durata de funcţionare optimă/impusă.

Din Bilanţul energetic [4] întocmit de ICEMENERG Bucureşti pentru CHE Ruieni ,rezultă consumurile specifice (mc apa/kw), duratele de funcţionare şi consumurile energetice specifice a instalaţiilor proprii şi generale pentru producerea energiei hidroelectrice în Căderea Ruieni, conform diagramei SANKY prezentate în lucrarea la care se face referire.

Conform [7] la instalaţiile de HA echipate cu turbine tip Kaplan sau Pelton apar suplimentar la optimizarea funcţionării HA, dependenţele de deschidere optimă a paletelor rotor respectiv a injectoarelor în funcţie de debitul uzinat (Quzinat) la Hnet = const. (cădere netă constantă).

Cuvinte cheie: hidrogeneratoare, exploatare, optimizare, bilanţ energetic.

 François Duffeau, Denis Aspden, Robert Svoboda, Wolf-Dietrich Blecken: Ghid de exploatare pentru instalaţia de răcire cu apă a barelor statorice.

 În articol se prezintă un ghid de exploatare pentru instalaţia de răcire cu apă a barelor statorice şi problemele care pot să apară. Astfel se face o analiză detaliată a fenomenului de coroziune internă şi înfundare a conductoarelor tubulare de cupru, se  evidenţiază regimurile de exploatare a apei de răcire, parametrii ei, pentru evitarea sau diminuarea acestor fenomene. În continuate se oferă cu titlu informativ unele soluţii de tratare a apei în raport cu conţinutul de oxigen şi tipul pH  şi soluţii de proiectare pentru filtre şi site, schimbătoarele de ioni, materiale, monitorizare)conductivitate, pH, oxigen, cupru),  întreţinere. În final, se prezintă două studii de caz din experienţa companiilor Eskom şi EDF.

Raportul a fost întocmit în cadrul Comitetului de Studii CIGRE şi se difuzează pentru observaţii, completări, comentarii în vederea definitivării

Cuvinte cheie. generatoare electrice, răcire cu apă, coroziune cupru, înfundare bare statorice.

 Lucia Lăcătuşu, Gela Prorocu, Adriana Bantaş: Analiza influenţei factorilor agresivi care produc degradarea contactelor electrice cupru-aluminiu din instalaţiile de transmitere a energiei electrice

 Degradarea contactelor electrice cupru-aluminiu are loc prin coroziunea datorată diferenţei de potenţial imprimată de caracterul electrochimic al metalelor, prin tendinţa acestora de a forma ioni în medii umede. Această tendinţă este intensificată de prezenţa curentului electric şi de mediul de exploatare: vibraţii, şocuri mecanice şi termice, ploi, ninsori, vânt şi poluare.

În acest sens a fost realizată o analiză a solicitărilor care produc deteriorarea contactelor electrice cupru-aluminiu. Aceasta va orienta cercetarea către elaborarea unui sistem de produse şi tehnologii de protecţie a contactelor electrice cupru – aluminiu din instalaţiile staţiilor de transformare a energiei electrice, care va asigura creşterea securităţii şi eficienţei energetice, atât la interfaţa cu utilizatorii, cât şi în sistemul energetic naţional.

Cuvinte cheie:coroziune, tehnologii de protecţie, creşterea eficienţei energetice.

Nr.4 / 2010

M. Păun: Viitorul producerii energiei electrice în Europa

Lucrarea se concentrează asupra situaţiei şi condiţiilor privind investiţiile având în vedere că toate ţările din UE şi-au liberalizat complet pieţele de energie electrică în 2007. Intenţia acestei lucrări este de a furniza o imagine de ansamblu asupra climatului investiţional şi stimulentelor existente în producţia, transportul şi distribuţia energiei electrice în Europa. Dezvoltarea surselor de energie regenerabilă reprezintă, de asemenea, o parte centrală a lucrării. Este prezentată o nouă cale de a obţine energie competitivă într-o lume în care acţionează constrângerile legate de emisiile de carbon, indicând-se şi rolul pe care îl va juca energia electrică pentru a putea face faţă triplei provocări de a reduce substanţial emisiile de gaze cu efect de seră asigurând în acelaşi timp securitatea în alimentarea cu energie, toate acestea cu cheltuieli rezonabile pentru economie.

Cuvinte cheie: infrastructura energiei electrice, eficienţă energetică, mediu înconjurător, investiţii, energie regenerabilă, securitatea sistemelor de furnizare, transportului şi distribuţie a energiei electrice.

 M. Opaschi: Ventilaţia şi răcirea cu aer în circuit închis a hidrogeneratoarelor verticale

 În articol se prezintă detaliat o metodă de calcul a ventilaţiei hidrogeneratoarelor verticale. La început se prezintă unele consideraţii privind încălzirea hidrogeneratoarelor. În continuare se prezintă şi se analizează o schemă echivalentă valabilă pentru orice tip de hidrogenerator, indiferent de tipul constructiv, suspendat sau umbrelă cu puteri cuprinse între 5.000-200.000 KVA.  De asemenea, se prezintă expresiile generale de calcul  pentru rezistenţele aerodinamice şi căderile de presiune  şi pentru caracteristicile de presiune. În continuare se dau şi se detaliază relaţiile de calcul şi coeficienţii respectivi pentru rezistenţele aerodinamice şi căderile de presiune pentru canalele de ventilaţie ale coroanei polare şi dintre segmenţii coroanei polare, pentru fierul statoric şi pentru canalele de ventilaţie dintre degetele de presare ale statorului şi pentru rotor. În fina,l se prezintă modul de construire a diagramei de ventilaţie a unui hidrogenerator vertical.

Cuvinte cheie: hidrogeneratoare, ventilaţie, încălzire, schema echivalentă, rezistenţe aerodinamic, cădere de presiune.

 N. Connolly, H. Shimada, D. Wallis: Ghid privind funcţionarea suprasaturată a generatoarelor

 Multe companii de servicii şi fabricanţi din întreaga lume s-au confruntat cu funcţionarea suprasaturată a generatoarelor şi au înregistrat deteriorări grave ale miezului statoric şi izolaţiei înfăşurărilor statorului.     

Evenimentele de funcţionare suprasaturată pot fi evenimente care durează puţin şi se produc în timpul accelerării maşinii, iar operatorul poate să nu observe consecinţele potenţiale. Continuarea funcţionării poate să determine o deteriorare majoră a maşinii căreia i se asociază un timp lung de întrerupere forţată a funcţionării.

Scopul acestui ghid este de a creşte nivelul de conştientizare, îmbunătăţind astfel protecţia şi ajutând la efectuarea de acţiuni mai potrivite după un eveniment. Un eveniment operaţional minor poate avea consecinţe majore pentru maşină. Ghidul descrie riscurile pentru componentele generatorului ca urmare a funcţionării suprasaturate, diferitele scheme de protecţie disponibile şi-i îndrumă pe operatorii din centrale în cazul în care suspectează că s-a produs un eveniment de funcţionare suprasaturată.

Cuvinte cheie: generator, funcţionare suprasaturată, defecţiune, miez, limita Volt / Hertz.

 G. Tilea, P. Cătălin, M. Grecu: Optimizarea puterii nominale a hidrogeneratorului de 60 MW de la CHE Tismana

 Optimizarea puterii nominale pentru hidrogeneratorul de la CHE Tismana Subteran a apărut din nevoia de a asigura o eficienţa maximă ţinând cont de faptul că pierderile de putere  din timpul funcţionării au afectat eficienţa energetică şi economică a hidroagregatului. Optimizarea puterii hidroagregatului s-a realizat prin obţinerea efectivă a unei economii atât din punct de vedere investiţional cât şi din cel al costului energiei electrice produse. În general pierderile de putere sunt introduse în preţul de energie, cuantificate pe întreaga durată de viaţă a hidrogeneratorului. Astfel indicatorul tehnic esenţial urmărit în această lucrare este randamentul maşinii, îmbunătăţit prin retehnologizare. Centrala Tismana Subteran a fost pusǎ în funcţiune în anul 1983, fiind echipatǎ cu 2 hidrogeneratoare antrenate de turbine Francis (FVM 61,5-234) de 61,5 MW fiecare.

Cuvinte cheie: generator sincron, randament hidroagregat, optimizare, eficienţa energetică.

 M. Rugină: ICEMENERG - partener în cadrul proiectului european “Renewable Energies Transfer System – RETS”

 În cursul anului 2009 ICEMENERG a participat intr-un consorţiu condus de ADEC (Association de Developpement Economique) din Franţa la licitaţia care a avut loc în cadrul Programului Operaţional de Cooperare Interregională INTERREG IVC finanţat de European Regional Development Fund (ERDF). Cererea de finanţare a fost depusă pentru proiectul “Renewable Energies Transfer System”- RETS. Proiectul a câștigat licitaţia şi la 1 ianuarie 2010 a început activitatea în cadrul acestui proiect.

Principalul obiectiv al proiectului RETS este de a îmbunătăţi cunoştinţele şi competenţele factorilor de decizie în domeniul politicilor  privind resursele regenerabile la nivel local şi regional, astfel încât să faciliteze lansarea unor politici coerente în domeniul SRE integrate într-o dezvoltare durabila  dinamică în cadrul regiunilor europene.

Unul din sub-obiectivele cheie ale proiectului este de a crea o comunitate SRE europeană pentru autorităţile locale cu privire la energiile regenerabile, aducând experţi, practicieni, pe cei care fac politicile, funcţionari de stat, actori economici, fermieri, asociaţii şi agenţii împreună pentru a ilustra, pune în comun, a învăţa, a face schimb de experienţă şi a transfera experienţa în domeniu. Un alt sub-obiectiv foarte important al proiectului este de a colecta şi a analiza cele mai importante bune practici în domeniul SRE implementate atât în regiunile partenerilor, cât şi în alte regiuni care urmăresc o abordare realistă financiară, economică şi de mediu într-o viziune echilibrată pe termen lung privind teritoriul.

Consorţiul este alcătuit din 12 parteneri care provin din 9 ţări. Panelul cuprinde autorităţi locale, centre de competenţă în SRE, asociaţii specializate în SRE şi agenţii din domeniul energiei. Toţi partenerii au capacitatea de a mobiliza autorităţile locale, prin statutul lor, sau prin legăturilor lor directe în cadrul regiunilor lor.

Colaborarea cu autorităţi locale şi centre de competenţă din 9 state europene va da României ocazia de a disemina propriile bune practici în domeniul SRE şi de a câştiga din experienţa altora în acest domeniu.

Cuvinte cheie: surse regenerabile de energie, cooperare europeana, cooperare interregionala, autorităţi locale, bune practici.

  Nr.5 / 2010

Z. Frăţilă, A. Manolache: Prelucrarea off-line a diagramelor de regim, abateri şi corecţii din centralele termoelectrice

 În cadrul articolului sunt prezentate tipurile de diagrame utilizate în analiza funcţionării centralelor termoelectrice din SEN, pe criterii de eficienţă economică şi energetică.

Pentru fiecare tip de diagramă s-au proiectat şi realizat programe de calcul care permit personalului tehnic din centrale să le prelucreze, off-line, foarte uşor, obţinând în felul acesta informaţii utile legate de funcţionarea centralei termoelectrice pe o anumită perioadă de timp.

Cuvinte cheie: diagrame de regim, consumuri specifice, eficienţă energetică.

A. Iacob, R. Alexandrescu, C. Sălceanu, I. Ionescu, I. Racoviţan: Măsuri de eficientizare a consumurilor de energie şi de îmbunătăţire a parametrilor de calitate a energiei în iluminatul public. Studiu de caz

 Informaţiile referitoare la calitatea puterii şi înregistrarea consumurilor reale permit luarea unor măsuri de eficientizare energetică în cunoştinţă de cauză şi adaptate la situaţiile concrete din reţea. Evaluarea unei reţele de iluminat stradal din punctul de vedere al calităţii puterii de alimentare are o importanţa considerabilă în luarea măsurilor de scădere a consumului de putere şi reducere a pierderilor de energie electrică.

Propunem un studiu de caz pentru a sublinia rezultatele ce se pot obţine prin implementarea unor măsuri de eficienţă energetică bazate pe măsurarea parametrilor de calitate a puterii de alimentare. Aplicarea măsurilor derivate din analiza calităţii puterii într-o reţea cu mai mulţi consumatori, în acest caz fiind vorba de iluminatul public, aduce beneficii considerabile asupra reţelei de transport a energiei electrice. Studiul vine în sprijinul dezvoltării durabile şi protejării mediului prin reducerea emisiilor de CO2.

Cuvinte cheie: iluminat public, calitate energie, eficienţă energetică.

 D.A. Croitoru, F. Ionescu: Studiu comparativ între sistemele de iluminat interior realizate cu corpuri de iluminat echipate cu lămpi clasice (incandescentă, descărcări în gaze, fluorescente) şi sisteme de iluminat realizate cu corpuri de iluminat echipate cu lămpi cu led

 În cadrul articolului sunt prezentate aspecte tehnice şi funcţionale legate de utilizarea lămpilor cu descărcări în gaze şi a lămpilor cu LED.

Se face o comparaţie între lămpile clasice şi cele cu LED-uri. Se prezintă principalele mărimi de referinţă şi performanţă. Se prezintă rezultatele simulării pe un model al unei zone iluminate cu lămpi fluorescente şi respectiv cu lămpi cu LED-uri. În final se prezintă şi rezultatele unor măsurători a formei de undă a curentului şi a conţinutului de armonici pentru cele două tipuri de lămpi.

Cuvinte cheie: lămpi clasice, lămpi cu LED-uri, modelare, măsurători.

 P. Ştefănescu: Factorii uman şi organizaţional în securitatea nucleară24

Analiza marilor accidente din CNE şi a unor catastrofe industriale demonstrează că omul şi structura organizaţiilor sunt printre vinovaţi. În primul rând instalaţiile nucleare şi organizaţiile implicate trebuie concepute astfel încât să poată furniza operatorilor informaţii corespunzătoare şi să le permită îndeplinirea corectă a sarcinilor. Pe de altă parte, comportamentul individual şi colectiv au o egală importanţă, ele depinzând de calitatea formării/reciclării personalului şi de relaţiile sociale din respectiva organizaţie. În toate aceste aspecte, organizaţia naţională de reglementare are un rol foarte important.

Cuvinte cheie: factor uman, organizaţie, autoritate naţională de reglementare, securitate nucleară.

Nr.6 / 2010

M. Opaschi: Zgomotul hidrogeneratoarelor

 În articol se prezintă un studiu teoretic şi practic privind zgomotele produse de hidrogeneratoare. Astfel, se prezintă importanţa şi efectele zgomotului, categoriile de zgomot, calitatea hidrogeneratoarelor în funcţie de zgomot şi modul de măsurare. În continuare se prezintă în detaliu teoria zgomotului electromagnetic, aerodinamic şi mecanic. În final se prezintă metode de reducere a nivelului de zgomot.

Cuvinte cheie:. hidrogeneratoare , zgomotul electromagnetic, zgomotul aerodinamic, zgomotul mecanic.

 J. L. G. Araco: Studiu privind defectele hidrogeneratoarelor

 Articolul este un raport întocmit de Grupul de lucru WG A1.10 din cadrul comitetului de studii A1 CIGRE – Maşini electrice.

Este un studiu statistic referitor la defectele hidrogeneratoarelor studiu necesar pentru evaluarea riscului în funcţionare şi se adresează în egală măsură utilizatorilor şi fabricanţilor. Analiza s-a referit la grupuri mai mari de 10 MW şi defecte care au produs indisponibilizări mai mari de 10 zile. Statistica s-a referit la 1199 de hidrogeneratoare care au avut    69 incidente raportate pe o perioadă de 10 ani. Au fost detectate patru tipuri de deteriorări: în izolaţie (43%), termice (13%), mecanice (18%) şi în lagăre (2%). De asemenea, distribuţia cauzelor de origine a fost în izolaţie (35%), termice (8%), mecanice (25%) şi în lagăre (2%). S-au stabilit diagrame relaţionale între amploarea deteriorării şi cauzele de origine. De asemenea, s-au stabilit diagrame de repartiţie a incidentelor în funcţie de cauza de origine şi amploarea deteriorării şi respectiv în funcţie de cauza de origine şi indisponibilitatea grupului. Concluziile sunt că cele mai frecvente deteriorări sunt în izolaţie, că în general repartiţia cauzelor este similară cu repartiţia deteriorărilor .

Notă. Grupul de lucru WG A1.10 a fost constituit din următorii membrii: Jose Luis Garcia ARACO – Convener, Eduardo URIARTE DEL RIO - Former Convener, Donald MCLAREN, Johan L. AMUNDSEN, Lars-Erik KAMP, Rolang EGII, Bertram MUELLER, Yuri DEGUSAROV, Etienne PIERARD, Gerard HEMERY, Jindrich VALENTA, Marco SILEI, Walter SCHEIDL, Nigel WHITEOAK.

Cuvinte cheie: hidrogeneratoare, defecte, deteriorări, cauze de origine, statistică.

 M. Cârlan, M. Oltean, D. Albuţ: Evaluarea fiabilităţii transformatoarelor de putere pe baza metodei expertonilor (varianta neliniară expertiză –contraexpertiză)

 Lucrarea prezintă un mod de evaluare a fiabilităţii transformatoarelor de putere din dotarea unei staţii electrice. Regimul operaţional nominal al acestor echipamente este de tip „2+1”. Calculul are la bază „Metoda expertonilor” în varianta neliniară. Elementele informaţionale implicate în studiu sunt prezentate sub formă nenumerică şi aparţin unui grup de specialişti pentru operaţia de expertiză şi unui alt grup pentru contraexpertiză, oricare expert exprimându-şi propriile opinii – aprecieri – privind fiabilitatea fiecărui transformator al staţiei electrice.

Cuvinte cheie: transformator, fiabilitate, expertiză, metoda expertonilor.

I. Racoviţan, I. Ionescu, A. Iacob, R. Alexandrescu, C. Sălceanu: Creşterea eficienţei energetice a sistemelor publice de iluminat prin modernizarea sistemelor de transmisie a datelor şi prin înlocuirea corpurilor de iluminat existente

 Lucrarea prezintă un sistem de transmitere a datelor în timp real, utilizat în sistemul de iluminat public local, cu aplicaţie optimizată pentru un oraş de mărime medie-mică din România. Se prezintă configuraţia standard, integrarea în sistemul de monitorizare, cuantificarea valorică şi date de calcul şi experimentale privind eficienţa utilizării acestui sistem, cu implicaţii asupra scăderii consumurilor tehnologice generatoare de gaze cu efect de seră.

Cuvinte cheie: iluminat public, eficienţă energetică, transmisie date.

 V. Golea, F. Ionescu: Analiza influenţelor produse de un tronson de cale ferată electrificată

 În cadrul lucrării se prezintă o metodă de calcul a impedanţelor proprii şi mutuale ale sistemului catenar utilizat în tracţiunea electrică feroviară din România urmată de o analiză a influenţelor curentului de retur. De asemenea, este realizată o analiză de sensibilitate a curentului de retur şi a potenţialului şinei de tracţiune în funcţie de nivelul de izolare al şinelor şi lungimea buclei de alimentare dintre o substaţie de tracţiune şi consumator.

Cuvinte cheie: impedanţă sistem catenar, curent de tracţiune, structură multiconductoare.

Nr.7 / 2010

M. Opaschi, E. Neagoe, A. Tudor: Îmbunătăţirea ventilaţiei hidrogeneratoarelor de la CHE Galbeni, Răcăciuni, Bereşti şi Călimăneşti

 În articol se prezintă o aplicaţie practică a metodei grafo-analitică de calcul a ventilaţiei. Calculele s-au efectuat pentru 4 tipuri de hidrogeneratoare verticale, cu turaţii reduse de 83,3÷100 rot/min, ventilate cu aer în circuit închis, puse în funcţiune în perioada 1983÷1994. Deşi maşinile au fost puţin supradimensionate din punct de vedere termic, au existat unele deficienţe de ventilaţie. Calculul ventilaţiei, a evidenţiat faptul că fără modificări majore în construcţia maşinii, ventilaţia poate fi ameliorată prin modificarea formei şi dimensiunile paletelor ventilatoarelor.

Cuvinte cheie: hidrogeneratoare, ventilaţie, metoda grafo-analitică, palete ventilator.

 L. Kalinin, D. Zaitcev, M. Tîrsu: Funcţionarea în regim staţionar a regulatorului de putere (IPC) utilizând convertorul de putere electronic

 Lucrarea descrie o variantă de funcţionare împreună a regulatorului de putere IPC cu convertorul de putere electronic. Acest tip de IPC asigură o creştere a independenţei reglării, atât a fluxului de putere activă, cât si reactivă. Este descrisă schema configuraţiei dispozitivului. Este definită strategia de reglare a funcţionării în regim staţionar pentru menţinerea caracteristicii de putere necesare a IPC. Rezultatele preliminare confirmă comportamentul preconizat al dispozitivului.

Cuvinte cheie: regulator de putere IPC, convertor de putere electronic, transportul de putere, strategia de reglare, diagrama fazorială, zona de funcţionare.

 M. Oprea, F. Ionescu: Analiza pierderilor în comutaţie şi posibilităţi de optimizare ale acestora

 În cadrul lucrării se prezintă tipurile de comutaţii ale dispozitivelor semiconductoare de putere şi se face o analiză a pierderilor în comutaţie în cazul concret al unui tranzistor IGBT din cadrul unui invertor al unei surse stabilizate funcţionând în comutaţie. Pe baza rezultatelor obţinute se arată avantajele utilizării unui snubber pasiv, recuperativ, pentru tranzistorul unui convertor static de putere.

Cuvinte cheie: convertor static de putere, pierderi în comutaţie, snubber disipativ RCD, snubber pasiv recuperativ.

A. Iacob, R. Alexandrescu, C. Sălceanu, I. Ionescu, I. Racoviţan: Posibilităţi de transmisie a informaţiilor obţinute în urma măsurătorilor de calitate a energiei electrice într-o reţea de alimentare a iluminatului public

 Se cunosc mai multe posibilităţi de transmisie a informaţiei achiziţionate din proces, fiecare având o serie de avantaje şi dezavantaje. Alegerea soluţiei optime de transmisie a datelor furnizate de un analizor de calitatea puterii, aflat într-o instalaţie, proces de fabricaţie, reţea de transport/distribuţie a energiei electrice etc., implică un studiu amănunţit al situaţiei concrete. Propunem o alternativă la transmisia clasică (prin reţele Ethernet), studiată în contextul unei monitorizări din punctul de vedere al calităţii energiei electrice. Se prezintă un studiu al transmisiei prin conexiune GSM.

Cuvinte cheie: transmitere de date, monitorizare, calitatea puterii, comunicaţii mobile.

 T. Dordea, I. Torac, Ghe. Madescu, M. Moţ, L. Ocolişan: Calculul analitic al pierderilor în barele Röebel

Lucrarea prezintă o metodă analitică pentru calculul pierderilor în barele Roebel. S-a considerat cazul general al barei compuse din conductoare pline şi tubulare. Folosind metoda propusă a fost elaborat un program pentru calculul pierderilor barei. Se poate analiza influenţa oricărei mărimi de intrare asupra pierderilor în bară. Astfel este posibilă optimizarea structurii barei pentru creşterea randamentului maşinii.

Cuvinte cheie: generator sincron, randament hidroagregat, optimizare, eficienţa energetică.

 P. Ştefănescu: Competenţa umană şi automatizarea sistemelor complexe (CNE)

 Centralele nuclearoelectrice sunt sisteme complexe şi ca oricare sistem complex trebuie să se caracterizeze prin continuitate operaţională pe termen lung (chiar un an), siguranţă şi eficienţă. Realizarea acestor cerinţe impune un personal operator cu o înaltă competenţă şi responsabilitate, un înalt nivel de automatizare şi conducerea numerică directă a procesului. Pentru a stabili dacă o anumită funcţie de operare trebuie sau nu automatizată, specialiştii consideră obligatorie respectarea a cinci „reguli fundamentale”.

Cuvinte cheie: sistem complex, competenţa umană, reguli pentru automatizarea funcţiilor operaţionale.

Nr.8 / 2010

V. Kurbatsky, D. Sidorov, V. Spiryaev, N. Tomin: Model hibrid pentru prognozarea pe termen scurt a parametrilor de funcţionare preconizaţi

 Tendinţele de extindere a sistemelor de energie electrică şi schimbarea condiţiilor lor de funcţionare au condus la complicarea funcţionării sistemului energetic, au crescut variabilitatea şi impredictibilitatea, necesitând un răspuns mai prompt şi mai adecvat al sistemelor de comandă şi control. Această lucrare prezintă un model hibrid pentru prognozarea pe termen scurt a parametrilor prognozaţi ai regimului de lucru pe baza utilizării conjugate a modelelor de reţele neuronale artificiale şi a transformatei Hilbert-Huang. Modelul hibrid a fost propus pentru a mări precizia de predicţie a proceselor nestaţionare şi neliniare (fluxul de putere în linia de transport intersisteme de 500kV).

Cuvinte cheie: sistem energetic, predicţie, transformata Hilbert-Huang, reţea neuronală artificială, model hibrid.

V. Vaida: Consideraţii privind automatizarea grupurilor termoenergetice de mare putere

 Grupurile termoenergetice de mare putere din SEN, pentru a putea răspunde în funcţionare exigenţelor impuse de normele UCTE şi cerinţelor pieţei de energie electrică, trebuie să fie echipate cu sisteme de automatizare performante. Aceste automatizări vor asigura comanda şi controlul grupului energetic, reglajul de sarcină electrică şi termică pentru regimul de funcţionare „turbina conducătoare” (recomandat de normele UCTE) sau „cazanul conduce turbina”, reglarea parametrilor de funcţionare şi protecţia agregatelor. Între sistemul de automatizare al grupului şi dispecerele central şi teritorial există legături prin sistemul SCADA.

Cuvinte cheie: grup termoenergetic, sistem de automatizare, serviciu tehnologic, reglaj de sarcină, sarcină termică, sarcină electrică.

 M. Duţă, S. Andreescu, D. Popescu, D. Fetcu: Echipamente de răcire noi cu tuburi termice pentru îmbunătăţirea fiabilităţii transformatoarelor de putere

 Creşterea puterii medii a transformatoarelor pe unitatea de greutate reprezintă o problemă generală care apare în timpul funcţionării lor. Pentru a creşte acest procent trebuie să găsim soluţii mai eficiente de evacuare a căldurii din transformator. Un domeniu principal de interes în care principiul răcirii cu tuburi termice  se poate aplica cu succes este acela al transformatoarelor de medie şi mare putere. Utilizarea tuburilor termice în circuitul de răcire al transformatoarelor de medie şi mare putere a devenit o necesitate. Ele pot creşte fiabilitatea şi mentenabilitatea sistemelor de răcire şi, nu în ultimul rând,  pot reduce puterea consumată în circuitul de răcire auxiliar al transformatoarelor. În mod curent, transformatoarele sunt prevăzute cu baterii de răcire care au o serie de dezavantaje: dimensiuni mari, fiabilitate şi mentenanţă redusă, costuri mari, eficienţă şi performanţe tehnice sub nivelul sistemelor de răcire cu tuburi termice . Având în vedere dezavantajele bateriilor de răcire cu tuburi de alamă şi flanşe din aluminiu sau tip fagure, recomandăm utilizarea unui sistem de răcire nou, mult mai eficient, cu posibilitatea de recuperare a căldurii. Înlocuirea bateriilor de răcire clasice de 150 kW de la transformatoarele de medie şi mare putere cu baterii de răcire cu tuburi termice  s-a experimentat pe un caz de evacuare a 25kW utilizând ţevi de aluminiu.

În concluzie, utilizarea tuburilor termice pentru răcirea uleiului de la transformatoarele de medie şi mare putere are o gamă largă de avantaje cum ar fi: îmbunătăţirea procesului de răcire a uleiului, transfer bun de căldură cu posibilitatea de recuperare a energiei disipată în mod curent în aer, reducerea gabaritului transformatoarelor de medie şi mare putere.

Cuvinte cheie: tuburi termice (pentru răcirea uleiului), transfer de căldură, energie disipată.

 S. Anghelescu: Modelarea unei linii electrice aeriene LEA   110 kV care suportă un defect monofazat, eliminat de sistemul de protecţie

 Articolul are ca scop simplificarea analizelor de incidente ce pot apărea în reţeaua electrică, prin simularea defectului şi vizualizarea diagramelor mărimilor electrice de curent şi de tensiune ce sunt monitorizate. Modelarea reţelei electrice realizată cu ajutorul programului Matlab 7.8. Simularea se concentrează asupra modului de funcţionare a sistemului de protecţie în cazul apariţiei unui defect în reţeaua electrică.

Cuvinte cheie: sistem de protecţie, grupa de protecţie bază/rezervă, reţea electrică, simulare.

 E. Potolea, M. Trutia: Identificarea şi extragerea energiei nucleare

 Observăm, experimental, că există reacţii nucleare exoterme care pot fi considerate surse de energie nucleară. Considerăm ipoteza că un neutronul este o particulă nucleară care constă dintr-un proton şi un electron care alunecă pe suprafaţa protonului. Identificăm energia nucleară ca fiind energia cinetică a electronului care alunecă pe suprafeţele protonilor şi propunem o metodă de extragere a energiei nucleare sub formă de căldură.

Cuvinte cheie: energie nucleară, identificare şi extragere.

Nr.9 / 2010

T.Pavelescu, D. Novac, D. Pantelimon: Retehnologizarea echipamentelor de la SHEN Porțile de Fier

Articolul de faţă îşi propune prezentarea concepţiile de abordare a lucrărilor şi soluţiile tehnice care au fost adoptate la generatoare în cadrul proiectelor de retehnologizare a agregatelor din centralele Sistemelor Porţile de Fier I şi Porţile de Fier II, soluţii care să garanteze rezolvarea deficienţelor constatate în timpul primului ciclu de viaţă şi funcţionarea lor pe parcursul a încă unui ciclu de viaţă.

Cuvinte cheie: hidrogeneratoare, reabilitare, miez, bobină, excitaţie, ventilaţie.

 T. Darie, A. Sabău: Potenţial eolian în zona Dobrogea

 Lucrarea îşi propune să evalueze oportunitatea instalării unor parcuri de turbine eoliene în zona Dobrogea. Sunt evaluate în principal resursele energetice în zona de sud şi nord a podişului Dobrogei cât şi impactul produs asupra mediului înconjurător. Se evaluează chiar şi o soluţie concretă posibil a fi aplicată rezultată după  evaluările făcute pe dealul Horan.

Cuvinte cheie: turbina eoliana, impact, zgomot.

 M. Roşca, C. Karytsas, D. Mendrinos: Posibilităţi de generare a energiei electrice din surse de energie geotermală de joasă entalpie în România

 Exploatarea resurselor geotermale a început în Romania încă din 1960. Mai mult de 250 de puţuri săpate la adâncimi cuprinse între 800 şi 3500 m au indicat prezenţa resurselor geotermale de joasă entalpie (40-12000C). Principalele utilizări directe ale energiei geotermale sunt: termoficarea şi băile (pentru sănătate şi de recreere), încălzirea serelor, căldură pentru procesele industriale şi fermele piscicole au scăzut în anii 1990, dar cresc în prezent încetul cu încetul.

Acum 20 de ani, Universitatea din Oradea a  avut un program de cercetare pentru generarea de energie electrică bazat pe apa geotermală de joasă entalpie şi câteva unităţi demonstrative care au funcţionat pentru teste de scurtă durată. De atunci, nu s-a mai realizat nimic în domeniul energiei geotermale şi, ca urmare, până în prezent nu s-a mai produs energie electrică din surse geotermale deloc în România. Totuși, autorii se aşteaptă ca această situaţie să se schimbe, deoarece noua legislaţie este mult mai favorabilă generării de energie din toate sursele de energie regenerabilă şi, în primul rând, din energie geotermală.

În 2005, Comisia Europeană a aprobat finanţarea proiectului „Energie electrică eficientă produsă din surse de energie geotermală de joasă temperatură în centrale binare” (acronim LOW-BIN) în cadrul Programului Cadru, coordonat de Centrul pentru Surse de Energie Regenerabilă (CRES) din Atena, Grecia, având Universitatea din Oradea ca partener în consorţiul proiectului. Principalul obiectiv al proiectului LOW-BIN a fost de a construi două unităţi demonstrative pilot pentru generarea energiei electrice din surse geotermale de joasă entalpie, una amplasată la Simbach, în Germania, iar cealaltă la Oradea, România. Din mai multe motive, numai unitatea de la Simbach a fost construită.

Cuvinte cheie: energie geotermală, resursă, centrale binare.

 D. Enescu, E. Vîrjoghe, M. Ionel, M. F. Stan: Analiza electro - termică a răcirii Peltier utilizând FEM

 Tehnologia Peltier a făcut progrese remarcabile în ultimii ani datorită dezvoltării semiconductoarelor şi încorporării dispozitivelor termoelectrice în aparatura de uz casnic. Din cauza problemelor de mediu produse de clorofluorocarburi , realizarea unor echipamente bazate pe tehnologia Peltier a crescut în ultimii ani. Sistemele termoelectrice se utilizează în tehnicile de măsurare şi la alte dispozitive la care controlul de înaltă precizie a temperaturii este esenţial (termocuple şi termopile) la răcirea Peltier (elemente Peltier pentru răcire, refrigerare, stabilizarea temperaturii) şi conversia directă a energiei (generatoare termoelectrice acţionate de căldura produsa de alte aparate, echipamente, procese (căldura reziduală), pierderea spontană de energie radioactiva, arderea). În această lucrare se prezintă o implementare a efectelor termoelectrice în ANSYS Multiphysics. Autorii prezintă un model de calcul care simulează performanţa termică şi electrică a dispozitivului de răcire termoelectric bazat pe tehnologia termoelectrică. Metoda elementului finit (FEM) se utilizează în acest caz pentru a rezolva sistemul de ecuaţii termoelectrice care furnizează valori pentru distribuţia temperaturii, fluxul termic, gradientul de temperatură şi distribuţia tensiunii.

Cuvinte cheie: răcitor termoelectric, elemente Peltier, efect Seebeck, metoda elementului finit FEM, gradient termic, flux termic, distribuţia tensiunii.

 I. Purica: Decizii neliniare pentru finanţarea introducerii tehnologiilor cu conţinut redus de CO2

 În această lucrare se prezintă decizia de a se finanţa tehnologiile curate în competiţie cu cele existente ca un proces Ising, pe baza introducerii noilor tehnologii. Se arată că pot apărea discontinuităţi în evoluţia tehnologiei, determinate de indicatori cum ar fi: costurile, evaluarea riscurilor şi beneficii.

Cuvinte cheie: tehnologii noi, controlul parametrilor, riscuri, costuri, beneficii.

Nr.10 / 2010

Traian OPREA, Răzvan COJOC, Irinel Daniela IACOB - CHEAP Tarniţa –Lăpuşteşti prima centrală hidroelectrică cu acumulare prin pompaj din România

 Materialul prezintă pe larg proiectul CENTRALEI HIDROELECTICE CU ACUMULARE PRIN POMPAJ TARNIŢA-LĂPUŞTEŞTI (CHEAP).

Documentul de aprobare a proiectului CENTRALEI HIDROELECTICE CU ACUMULARE PRIN POMPAJ TARNIŢA - LĂPUŞTEŞTI (CHEAP) este Memorandumul Guvernului Român aprobat la şedinţa din 25 martie 2009.

Centrala va fi amplasată pe râul Someşul Cald în judeţul Cluj.

Parametrii hidroelectrici sunt: capacitatea maximă instalată: 1000MW; echipamentul hidromecanic al grupurilor reversibile motor-generator (nr. de grupuri: 4 bucăţi x 250MW); ciclu de pompare: săptămânal; energia produsă în regim de generator: 1.625GWh/an; energia produsă în regim de pompare: 2.132 GWh / an; coeficientul de transformare: 0.76.

Costul investiţiei la data de 1.010.2009 este de 1.029 milioane Euro (fără TVA).

Data finală de punere în funcţiune este: 2011-2015, punerea în funcţiune a două unităţi, Pi=500MW şi 2016-2017, punerea în funcţiune a următoarelor două unităţi Pi=500MW.

Deoarece CHEAP Tarniţa-Lăpuşneşti are o manevrabilitate mare şi poate funcţiona în regim pompare-turbină aceasta va:

-       Îmbunătăţi regimul de funcţionare a unităţilor Centralei Nuclearelectrice Cernavodă prin transferul de energie electrică de la gol la vârf, va asigura rezerva terţiară rapidă şi rezerva de avarie de scurtă durată.

-       Asigura condiţii optime pentru instalarea unei puteri de aproximativ 2000 MW în centralele electrice eoliene.

-       Îmbunătăţi participarea SEN la piaţa unică de energie electrică mărind gradul de siguranţă şi posibilitatea exploatării acestuia în condiţii tehnice şi economice superioare.

Surse de finanţare: SC Hidroelectrica SA va deţine o cotă de participare majoritară, conform prevederilor stipulate în Memorandumul aprobat de Guvernul României. Obligaţiile pe care le are SC Hidroelectrica SA ca acţionare majoritar, prin care trebuie să contribuie cu active şi fonduri de investiţii cash, vor fi stabilite printr-un proces de selecţie al investitorilor şi prin Statutul viitoarei Companii Comerciale.

Cuvinte cheie: centrală hidroelectrică, acumulare prin pompaj, regim pompare – turbină.

 Alina ŞERBAN - Impactul derivatelor vremii în sectorul energetic. gestionarea riscului meteorologic

Noţiunea de risc meteorologic este folosită pentru a descrie expunerea de ordin financiar a unei companii la evenimente meteorologice precum: temperaturi ridicate, precipitaţii abundente, frig. Astfel, riscul meteorologic reprezintă  pentru o companie un câştig sau o pierdere financiară, ca urmare a volatilităţii zilnice a condiţiilor meteorologice. Pentru companiile din sectorul energetic, riscul meteorologic non-catastrofic apare ca urmare a variaţiei de temperatură.

Pentru o companie, avantajul principal al gestionării riscului meteorologic îl reprezintă sporirea şanselor de a obţine pentru companie planul de profit aşteptat. Eliminarea riscului prin gestionarea acestuia permite companiei: să crească valoarea economică, să asigure stabilitatea funcţională în timp, să îmbunătățească în mod semnificativ valoarea indicatorilor financiari, mai ales privind pe cei ai cheltuielilor.

Cuvinte cheie: derivate vremii, risc meteorologic, expunere financiară, volatilitate, indici financiari.

 Ionuţ PURICA - Controlul vibraţiilor haotice induse în mănunchiurile de ţevi de la generatoarele de abur ale centralelor nuclearelectrice

 Excitarea turbulentă a vibraţiei mănunchiurilor de ţevi ale generatoarelor de abur este modelată cu ajutorul „haosului” deterministic. Se indică haosul introdus în ecuaţia diferenţială de ordinul doi, care are un potenţial de interacţiune neliniar, ce poate fi filtrat în anumite condiţii într-o mişcare periodică care poate fi controlată prin mijloace cunoscute. Proiectarea echipamentului poate fi îmbunătăţită cu ajutorul acestei abordări.

Cuvinte cheie: excitare turbulentă, vibraţii, ţevi, plăci tubulare(şicane).

 Paule M. STEPHENSON, Gianfranco CHICCO - Schimbările climatice, bugetele de emisii de CO2 şi impactul lor asupra evoluţiei sectorului energetic european

 Limitarea creşterii temperaturii globale la 20C a fost adoptată de UE şi de mai mult de 100 de ţări din lumea întreagă ca ţintă pentru controlarea încălzirii globale. Aceasta dă posibilitatea ca, în viitor, ţintele privind emisiile cumulate de CO2 să poată fi utilizate în acordurile internaţionale. Toate naţiunile ar avea o parte dintr-un  „buget” comun de emisii de CO2 la nivel mondial care ar putea fi emise pe perioade de timp specificate. Această lucrare explorează unele din implicaţiile unui astfel de regim pentru sectorul energiei electrice europene. În Europa sectorul energiei electrice produce cea mai mare parte din emisiile de CO2; de aceea orice modificare a politicii UE care să ia în considerare emisiile cumulate de CO2 ar avea impact asupra mix-ului şi funcţionării sectorului energiei electrice. În tendinţele recente emisiile de CO2 care pot fi atribuite sectorului energiei electrice din Europa sunt revizuite şi se acordă atenţie modului în care acestea ar influenţa ţintele curente de reducere cu „20% a emisiilor de CO2 până în 2020” legate de schimbările climatice din Europa. Implicaţiile pentru evoluţia sectorului energetic european sunt luate în considerare în funcţie de contextul în care schimbările climatice sunt administrate prin intermediul ţintelor emisiilor cumulate de CO2. Potenţialul creşterii energiei regenerabile, înlocuirea centralelor pe combustibili fosili cu energia nucleară, generarea distribuite la scară mică şi tehnologiile de captare şi stocare a carbonului sunt indicate în legătură cu modul în care sectorul energetic european ar putea evolua în situaţia limitărilor impuse de un regim de emisii de CO2 cumulate.

Cuvinte cheie: schimbare climatică, emisii de CO2 cumulate, mix energetic, politică energetică, mediu înconjurător, politica UE.

 Nicolae SOREA, Constantin UNGUREANU, Dorel CERNOMAZU - Consideraţii privind motoarele solare bazate pe conversia termo-magneto- mecanică

 Lucrarea prezintă consideraţii cu privire la motoarele solare bazate pe conversia termo - magneto-mecanică. Aceste soluţii se bazează pe deformarea câmpului magnetic sub acţiunea câmpului termic generat de energia solară şi sunt clasificate în funcţie de principiul de lucru, poziţia elementului de lucru,  punctul Curie şi răcirea circuitului magnetic.

Cuvinte cheie: motor solar, energie solară, conversia energiei, punct Curie.

 Bogdan PĂTRĂŢANU - Biocombustibil din alge: oportunitate şi realizare comercială în România

 Până în anul 2050 cererea de energie s-ar putea dubla, sau chiar tripla la nivel mondial, pe măsură ce populaţia planetei creşte, iar economia ţărilor în curs de dezvoltare se extinde. Viaţa pe Pământ depinde de energie şi de reciclarea carbonului. În prezent, cererea de energie la nivel global este satisfăcută în cea mai mare parte de centralele pe combustibili fosili şi de centralele nuclear-electrice. Numai o mică parte din aceasta este acoperită de tehnologiile care utilizează surse de energie regenerabile. Dintre sursele de energie regenerabile, biomasa a cunoscut o dezvoltare foarte rapidă în ultimii zece ani.

România are un potenţial mare de biomasă de aproximativ 7600 tep / an, astfel încât reprezintă cel mai ieftin mod de a obţine energie curată. Deşi biomasa este una din sursele cele mai importante de energie regenerabilă, majoritatea energiei „verzi” provine din sursele hidro.

În vara anului 2009, România a trebuit să facă faţă unei cantităţi impresionante de alge în toate staţiunile de pe litoral. În fiecare an, aproximativ 14000 de tone de deşeuri provenind din alge rămân pe plajele din România, producând atât poluare vizuală, cât şi un miros neplăcut. Aceste alge nu sunt folosite. Dar algele pot fi recoltate şi transformate în biocombustibil. Cel mai mare avantaj al algelor este faptul că producţia specifică de combustibil din alge este de 30 de ori mai mare decât din plante, cum ar fi porumbul sau soia. Industria prin care se obţine biocombustibil din alge poate ajuta România să-şi revină din criza economică prin crearea de locuri de muncă pentru şomeri şi susţinerea producţiei de energie din surse regenerabile.

Cuvinte cheie: biodiesel, biomasă, alge.

Nr.11 / 2010

Zachie FRĂŢILĂ, Adrian Sorin MANOLACHE, Vasile MIRCEA, Viorel GHERGHINA, Dumitru DRAGOMIR, Dorina OPRESCU - Sistem informatic de gestionare a parametrilor (GESTPAR) reali şi de referinţă dintr-o centrală termoelectrică - funcţii principale

 Lucrarea are ca scop prezentarea experienţei câştigate în proiectarea, realizarea şi implementarea unui sistem informatic complex, cu o bază de date integrată, realizată pe baza unei DBMS modern cu ajutorul căruia se gestionează în mod unitar (GESTPAR) toţi PARarametrii unei centrale termoelectrice, atât cei nominali (de referinţă), cât şi cei care rezultă din producerea energiei electrice şi termice, diagramele de regim şi de corecţie etc. Astfel, se acordă sprijin tehnic pentru analiza on-line şi off-line a unei centrale termoelectrice pe baza criteriilor de eficienţă energetică şi economică, incluzând rezultatele obţinute.

Cuvinte cheie. consumuri specifice, diagrame de regim, corecţii ale consumului specific, abateri de la consumul specific.

 Rodica ZLATANOVICI, Dan ZLATANOVICI, Cristinel CICIRONE - Diagramele condiţionale dintre generatorul electric şi reţeaua electrică la care este conectat

 În articol se prezintă cinci tipuri de diagrame importante, în care sunt implicaţi parametrii generatoarelor electrice şi parametrii reţelei electrice de transport la care sunt conectaţi. Astfel, se prezintă diagrama putere activă - putere reactivă (PQ), diagrama putere reactivă generator - tensiunea reţelei (Qg Ur), diagrama tensiune reţea - factor de putere generator (Urcosj˝g), diagrama tensiune generator-frecvenţă reţea (Ug fr), şi diagrama putere generator - tensiune frecvenţă reţea (Pgfr). Pentru fiecare diagramă se prezintă bazele teoretice şi câte un exemplu pentru un turbogenerator de 210 MW cuplat la o reţea de 220 kV prin intermediul unui transformator bloc de 250 MVA.

Cuvinte cheie: diagrame, generator electric, reţea, putere, tensiune, frecvenţă.

Monica POPA, Florin IONESCU - Metodă de centralizare a încercărilor pentru echipamente de acţionare electrică

 Această lucrare prezintă o metodă de validare a funcţionării unor echipamente de acţionare electrică. Metoda propusă permite controlul centralizat al încercărilor asupra echipamentelor, efectuarea şi raportarea testelor în mod automat şi integrarea operaţiilor şi rezultatelor într-un sistem software dezvoltat pentru controlul întregului proces de producţie şi verificare pentru echipamente electrice. Sunt prezentate în continuare sistemul informatic realizat şi echipamentele de acţionare electrică pentru care se efectuează încercări, rezultatele experimentale obţinute prin aplicarea metodei propuse şi beneficiile folosirii acestei metode.

Cuvinte cheie: verificare, încercare, acţionare electrică, achiziţia datelor.

 Vasile RUGINĂ - Promovarea surselor regenerabile de energie şi influenţa asupra preţului energiei electrice

 Promovarea valorificării surselor regenerabile de energie (SRE) reprezintă un obiectiv prioritar al politicii energetice, la nivel UE şi la nivel național.

Ponderea energiei electrice produse din SRE în totalul consumului brut de energie electrică trebuie să fie de 33% în anul 2010, 35% în anul 2015 si 38% în anul 2020 (Strategia energetică a României pentru perioada 2007-2020).

Mecanismele de sprijin adoptate îşi dovedesc (cu o anumită întârziere) eficienţa; se constată un interes sporit al investitorilor pentru realizarea de instalații de valorificare a electricității din SRE.

Mecanismul cotelor obligatorii, combinat cu certificatele verzi pentru promovarea electricității din SRE, va avea efecte pozitive din multe puncte de vedere, dar va conduce la creșterea prețului energiei electrice la consumatorul final.

Cuvinte cheie: PNAER, certificate verzi, prognoza producției de energie electrică, prețul electricității.

 Riad KADRI, Jean-Paul GAUBERT, Gérard CHAMPENOIS, Mohamed MOSTEFAI - Simulator în timp real al reţelei fotovoltaice în condiţii de înnorare parţială bazat pe un model cu buclă inchisă

 Tehnologia sistemelor solare fotovoltaice a făcut obiectul unei cercetări extinse în ultimii ani din cauza faptului că sunt foarte potrivite pentru  a genera puteri mici, medii şi mari. De curând, sistemele fotovoltaice conectate la reţeaua electrică au devenit binecunoscute deoarece ele nu necesită back-up de la baterii pentru a asigura urmărirea punctului de putere maximă (UPPM). Totuşi, înnorarea parţială este una din principalele cauze care reduce cedarea de energie a reţelei fotovoltaice. Prin urmare, activitatea de cercetare s-a concentrat mai ales asupra influenţei pe care o are configuraţia reţelei asupra cedării de energie, în timp ce prea puţină atenţie s-a acordat performanţei UPPM în condiţii de înnorare parţială. Prin urmare, simulatorul reţelei fotovoltaice este indispensabil (esenţial) pentru evaluarea operaţională a componentelor sistemului. Răspunsul dinamic al simulatorului reţelei fotovoltaice este foarte important pentru evitarea oricărui impact semnificativ asupra controlerului de urmărire a punctului de putere maximă (MPPT tracker) şi asupra controlului curentului invertorului. În multe articole, vectorii de curent şi putere ai reţelei fotovoltaice sunt pre-încărcaţi într-un tabel look-up, iar sistemul converge iterativ către soluţie. Scopul acestei lucrări este de a proiecta şi a realiza un emulator nou în timp real al caracteristicilor de ieşire ale reţelei fotovoltaice bazat pe un model de referinţă cu buclă închisă. Sistemul propus constă dintr-o sursă de alimentare programabilă care este controlată de o placă dSPACE DS1104 într-un mediu Matlab/SimulinkTM. Software-ul de control utilizează feedback-ul tensiunii de ieşire şi curentului şi modelul de referinţă pentru a regla punctul de funcţionare real printr-un regulator PI pentru sarcina conectată. Rezultatele experimentale indică faptul că caracteristicile de ieşire ale simulatorului sunt foarte apropiate de acelea ale modulelor fotovoltaice reale care au caracteristici dinamice mult mai mici decât variaţiile de climă posibile.

Cuvinte cheie: fotovoltaic, urmărirea punctului de putere maxim, simulator PV în timp real, condiţii de înnorare.

 Ioan VĂDAN, Horia BĂLAN, Radu TÂRNOVAN, Aurel BOTEZAN, Anca MUTU - Convertor hidrodinamic cu cavitaţie pentru conversia energiei eoliene în căldură

 Lucrarea prezintă o metodă directă de conversie a energiei eoliene în căldură. Este prezentat principiul de funcţionare al convertorului hidrodinamic cu cavitaţie, modelul matematic pe care acesta se bazează, datele măsurate pe prototipul realizat, precum şi posibile perspective ale acestui nou mod de conversie. Lucrarea are ca scop susţinerea implementării generatoarelor hidrodinamice cu cavitaţie pentru conversia energiei eoliene în căldură prin realizarea în acest sens a unui prototip, la scală redusă, pentru încercările de laborator. Pe baza măsurătorilor efectuate în laborator, se concluzionează potenţialul acestui convertor, se deschid perspective de cercetare şi se prezintă posibile aplicaţii ale dispozitivului pentru realizarea de centrale cu producere combinată de energie electrică şi căldură (cogenerare) pe baza energiei eoliene.

Cuvinte cheie: conversia energiei eoliene, cavitaţie, prototip, determinări experimentale.

 Nr.12 / 2010

Vasile RUGINĂ, Anca BADEA - Monitorizarea economiilor de energie prin metoda top-down

 În anul 2006 a fost adoptată Directiva 2006/32/EC a Parlamentului European şi a Consiliului referitoare la eficienţa energetică în utilizările finale şi la serviciile energetice. Pentru a realiza această economie, ţările membre vor întocmi un Plan Naţional de Acţiune în domeniul Eficienţei Energetice (PNAEE) care va include măsurile ce urmează a fi luate, termenele şi rezultatele estimate. Statele membre vor raporta periodic modul de realizare a PNAEE şi economiile de energie efectiv obţinute. Pentru aceasta, în cadrul Comisiei se vor elabora modele de calcul armonizate care vor îmbina metode ascendente (bottom-up) cu cele descendente (top-down) pentru raportarea unitară a economiilor de energie. Metodele top-down (descendente) urmăresc calcularea economiilor de energie pe baza unor indicatori energetici la nivel naţional. Informaţiile primare necesare aplicării lor sunt, de regulă, furnizate de organizaţiile publice în domeniul statisticii.

Intensitatea energiei primare este indicatorul cel mai sintetic privind eficienţa de utilizare a energiei la nivel naţional şi este utilizat, în mod tradiţional, pentru estimarea evoluţiilor înregistrate.

Articolul prezintă o evaluare a măsurilor de eficienţă energetică la nivelul ultimilor ani prin intermediul metodei top-down.

Cuvinte cheie: PNAER, metoda top-down, intensitatea energiei primare, economia de energie.

 Dan ZLATANOVICI, Rodica ZLATANOVICI, Cristinel CICIRONE, Sorin DUMITRESCU - Evaluarea stării tehnice a hidrogeneratoarelor pe baza analizei istoriei lor de viaţă

 În lucrare se propune o metodă pentru evaluarea stării tehnice a unui hidrogenerator, la un moment dat. Evaluarea se face pe baza analizei istoricului de viaţă al hidrogeneratorului, respectiv pe o perioadă de timp determinată, în condiţiile existenţei unei evidenţe informatizate bine structurate a evenimentelor din istoria de viaţă a unui hidrogenerator.

Se utilizează un set de criterii primare de punctare a gravităţii defectelor, pentru amploarea lucrărilor de mentenanţă şi pentru caracteristicile de funcţionare şi concepţie. Sistemul de punctare este unic, în baza 5 cu 1 punct pentru situaţii normale, 5 puncte pentru situaţii de gravitate maximă şi 2, 3 sau 4 puncte pentru situaţii intermediare. S-a întocmit un catalog al evenimentelor posibile, în care s-a atribuit un număr de puncte de la 0 la 5 , pentru fiecare tip de defect, fiecărui tip de lucrări de mentenenţă impus de un defect sau preventiv şi pentru caracteristicile de funcţionare şi concepţie pentru toate componentele unui  hidrogenerator. Acestea constituie criteriile secundare.

Criteriile decizionale de evaluare a stării tehnice în funcţie de valoarea totală a punctajelor atribuite sunt constituite din 6 nivele de stare: nou, foarte bună, bună, satisfăcătoare, nesatisfăcătoare şi gravă. Dacă decizia de stare este nesatisfăcătoare şi gravă, se impune efectuarea unor teste independente, pentru elementul cu deficienţe majore şi se poate calcula probabilitatea condiţionată a deciziei (gradul de încredere). În catalogul evenimentelor posibile sunt indicate încercările pentru fiecare componentă cu criteriile respective de acceptare cu punctajele respective atribuite.

Cuvinte cheie: hidrogenerator, defecte, mentenanţă, încercări, criterii, evaluare stare.

Liviu PALII, Alexandru IORGA, Mirela CODESCU, Ion IONESCU, Irina RACOVIŢAN - Conductor electric aerian de înaltă tensiune autoprotector la depunerile de chiciură/gheaţă

 Se prezintă conceptul funcţional şi soluţia constructivă a conductorului electric aerian cu autoprotecţie la depunerile de chiciură/gheaţă şi rezultatele testelor în camera climatică pe modele funcţionale de laborator.

Rezultatele pozitive ale funcţionalităţii autoprotecţiei la depunerile de chiciură/gheaţă şi păstrarea tuturor caracteristicilor constructive-tehnologice-electrice şi mecanice conductoarelor standardizate şi aflate în utilizare, indică utilitatea şi noutatea acestei realizări; acestea constituie obiectul a două brevete de invenţie, în curs de publicare.

Cuvinte cheie: chiciură, încălzire, conductor.

 Ilie STEPĂNESCU, Ion FOTĂU, Andreea STEPĂNESCU - Metode de aplatizare a curbei de sarcină utilizând generatoare distribuite

 Aceasta lucrare prezintă o abordare referitoare la sursele regenerabile sau sursele ‚verzi, la aşa numitele centrale electrice virtuale. Centrala virtuală reprezintă o grupare de mai multe centrale de mică putere care alimentează reţeaua de distribuţie.

Cuvinte cheie:. surse regenerabile, centrală virtuală, reţea de distribuţie.

 Panait ADELINA - Cercetarea experimentală a uleiurilor vegetale aditivate la combustibili lichizi fosili, alternativă pentru energie mai curată

 Obiectivul central al acestei cercetări este demonstrarea utilităţii uleiurilor vegetale ca înlocuitor al combustibililor fosili clasici. Plantele oleaginoase pot oferi o alternativă pentru o energie mai curată. Am încercat să folosim uleiurile vegetale ca sursă de energie, cu aplicaţii în producerea de energie electrică sau termică. Fiind din surse regenerabile, uleiurile vegetale sunt inofensive în privinţa carbonului, în sensul că la arderea lor carbonul rezultat a fost deja absorbit în crterea plantelor. Compoziţia chimică şi caracteristicile uleiurilor vegetale le conferă acestora potenţialul energetic. Uleiurile vegetale au proprietăţi similare cu combustibilii fosili lichizi. Uleiurile vegetale au potenţialul de a fi o soluţie pentru energia regenerabilă din UE,  faţă de schimbarea climei.

Cuvinte cheie: uleiuri vegetale.

 Filippo SPERTINO, Jean Sumaili AKILIMALI, Horia ANDREI, Adrian-Valentin BOICEA, Gianfranco CHICCO - Modelarea şi determinarea experimentală a parametrilor circuitului modulelor/reţelelor PV cu peliculă subţire

 În prezent, sistemele fotovoltaice (PV) se utilizează pe scară din ce în ce mai largă în reţelele energetice, iar dimensiunea instalaţiilor este din ce în ce mai mare. Pentru dimensiunile relativ mari, efectul parametrilor paraziţi (capacitivi şi inductivi) devine din ce în ce mai important. Astfel, devine interesant de caracterizat efectele acestor parametri asupra funcţionării sistemului PV şi de a include aceste efecte în modelele de sisteme PV. În modelul clasic de celule sau module PV, bazat pe o reprezentare exponenţială simplă sau dublă, parametrii paraziţi sunt ignoraţi. Pentru a include efectele acestor parametri este posibil să se elaboreze rezultatele experimentale obţinute  prin încărcarea tranzitorie a unui condensator extern conectat la bornele generatorului PV. O selecţie corespunzătoare a condensatorului extern poate conduce la sublinierea efectelor acestor oscilaţii, făcând posibilă interpretarea comportamentului unui modul sau unei reţele PV cu ajutorul unor modele analitice corespunzătoare. O evaluarea mai rafinată a parametrilor se poate face apoi prin sintetizarea rezultatelor experimentale a mai multor încărcări tranzitorii ale unui condensator prin proceduri bazate pe eroarea minima de calcul.  În acest articol se construieşte un model care conţine parametrii clasici şi cei paraziţi pe baza rezultatelor obţinute prin eşantionarea rapidă a formelor de undă de curent obţinute în timpul unei încărcări tranzitorii a unui condensator extern. Evaluarea se realizează în special cu privire la tehnologiile cu peliculă subţire (siliciu amorf, amorf/microcristalin, telurid de cadmiu).

Cuvinte cheie: încărcare condensator, circuit echivalent, parametri, sisteme fotovoltaice, peliculă subţire.

 

Înapoi la Revistă