Soluţii pentru securitatea energetică şi reindustrializarea României -
dezvoltarea energiilor regenerabile
Scopul: asigurarea de locuri de muncă, reindustrializarea prin
stimularea cererii interne; realizarea obligaţiilor asumate de România
conform Directivelor UE de promovare a SRE şi reducere a gazelor cu
efect de seră.
Programul anunţat recent de Ministerul Economiei
prin care axele principale de acţiune sunt
reindustrializarea ţării şi securitatea energetică poate fi
conceput şi realizat inclusiv prin valorificarea SRE (solar, eolian,
biomasa, microhidro şi geotermie). Institutul de Cercetări Energetice –
ICEMENERG, a elaborat, la cererea Ministerului Economiei,
un Studiu privind potenţialul SRE în România (într-un consorţiu
cu alte 8 entităţi de cercetare specializate) ale cărui concluzii le
prezentăm sintetic în cele ce urmează.
Avem
resurse regenerabile enorme în ţară!
BIOMASA (deşeuri lemnoase forestiere, din prelucrarea lemnului, rumeguş, tulpini
vegetale, etc.) este o resursă abundentă estimată la peste 15.000 ktone
petrol echivalent în timp ce pentru încălzirea tuturor spaţiilor din
România, inclusiv în zona rurală au fost consumate cca. 7.000 ktone la
nivelul anului 2006.
De altfel, experţii UE au estimat că România este în
primele 3 locuri, ca resurse în biomasă.
România are răspunderi în realizarea unor ţinte de
valorificare a SRE pentru combaterea schimbărilor climatice, şi care
sunt următoarele:
·
Cote-ţintă pentru
România privind consumul de energie electrică produsă din surse
regenerabile: 33% în 2010;
·
Simplificarea
procedurilor administrative pentru proiectele de valorificare a surselor
regenerabile de energie;
·
Acces garantat şi
prioritar la reţelele de transport şi distribuţie;
·
Garantarea originii
energiei electrice produse din regenerabile.
Pentru a le atinge este nevoie de o muncă susţinută,
termene de urmărit şi realizat pentru a nu ajunge în situaţia de a plăti
penalităţi în ciuda existenţei atâtor resurse valorificabile).
O particularitate a segmentului SRE este aceea că
investiţiile străine sunt atrase de România deoarece:
·
Energia este o marfă
vandabilă oricând, mai ales în condiţiile epuizării resurselor de
combustibili fosili şi a preocupărilor pentru
securitatea energetică;
·
Investiţiile străine
realizate în România pe acest segment sunt mai atractive decât în alte
ţări ale UE pentru că sunt recuperate prin comerţul liber de certificate
“carbon trade”; pot asigura un profit relativ mai mare decât în alte
ţări.
ICEMENERG a elaborat documentaţii pentru parcuri
eoliene însumând 600MW (Dobrogea, Moldova de Sud şi Bărăgan) şi o
centrală solară de 5MW în Teleorman.
Pentru astfel de
aplicaţii nici nu sunt necesare fonduri pentru că străinii sunt gata să
investească.
Pentru valorificarea biomasei,
ICEMENERG are contracte cu 4 firme străine şi două comunităţi locale,
care caută soluţii pentru
securitatea energetică.
Provocările cunoscute (criza economică, schimbările
climatice, securitatea energetică,
epuizarea resurselor de combustibili fosili, preţuri imprevizibile ale
petrolului şi gazelor) pot fi exploatate şi transformate în
oportunităţi de afaceri.
De ce
insistăm pe segmentul SRE?
-
pentru că avem obligaţii asumate;
-
pentru că avem resurse
naturale;
-
pentru că
reindustrializarea se poate baza pe
SRE, care înseamnă o dezvoltare sustenabilă;
-
pot fi asigurate locuri
de muncă (În Europa, în energiile regenerabile sunt ocupate peste
300.000 de persoane la o cifră de afaceri de aproape 40 miliarde euro);
Mai mult, punerea în valoare a SRE poate contribui la
dezvoltarea agriculturii (pe baza
unui program agroenergetic) a turismului
(asigurarea energiei, confortului în zone izolate şi nu numai la
asigurarea obiectivelor de protecţie a mediului);
-
pentru că suntem
obligaţi să abordăm într-o manieră nouă
securitatea energetică;
-
pentru că România nu
trebuie să devină victima speculaţiilor bursiere, a petrolului şi nici a
gazelor naturale din import, nici să fie fără gardă după epuizarea
resurselor de combustibil fosil.
Care sunt punctele tari ale României?
Avem tradiţii şi resurse umane pregătite pentru succesul
Planului.
Este o realitate că în anii ‘80 în România erau instalaţii
de încălzire a apei calde menajere de peste un milion mp, mici
generatoare eoliene (câteva mii de bucăţi) instalaţii de biogaz,
instalaţii şi reţele de valorificare a surselor geotermale la Oradea,
Căciulata şi Bucureşti.
Ø
Avem resurse
identificate pe bază de studii aprofundate;
Ø
Avem capacităţi
industriale care pot fi convertite pentru a produce componente şi a
asambla instalaţii, a le monta, exploata şi întreţine!
Locuri de muncă, şomaj diminuat.
Ø
Avem capacitatea de
cercetare-inovare suficientă pentru sprijinul investitorilor;
Ø
Avem o legislaţie
destul de bună (legea 220/2008 în principal care poate fi facută
operaţională după unele corecturi necesare şi suficiente pentru a obţine
avizul Consiliului Concurenţei;
Ø
Avem fonduri colectate
pe programul Casa Verde care pot fi parţial utilizate pentru
aplicaţii demonstrative în sectorul
public (sedii administrative, şcoli, spitale, grădiniţe etc.).
Ø
de natura umană
(mentalităţi greu de schimbat);
Ø
lipsa de răspundere a
factorilor responsabili (sau care nu sunt traşi la răspundere încă),
faţă de obligaţiile asumate în
context UE (legi asumate clar şi irevocabil);
Ø
lipsa semnalului
puternic din partea statului care n-a dat încă exemple că se implică şi
că într-adevăr răspunde de securitatea
energetică.
POTENŢIAL ENERGETIC TEHNIC AL SRE ÎN ROMÂNIA
Potenţial solar
a) Potenţial solar-termal
Până în 1989, au fost
fabricate şi instalate 1.000.000 m2 de colectoare solare în
sisteme mari de până la 9.000 m2. Instalaţiile din hotelurile
de la Marea Neagră au totalizat 180.000 m
(de ex. 9.126 m2 Venus I, 9.800 m2 Delta-Mangalia).
Cele mai multe sisteme de apă caldă au fost instalate în blocuri mari,
cu o medie pe instalaţie de cca 2.000 m2.
Potenţialul existent poate asigura apă caldă menajeră şi încălzire parţială, un
echivalent termic de 56.000 MWt.
Se pot
asigura 2000 locuri de muncă în cca 3 ani.
b) Potenţial solar-fotovoltaic
În 1995, cercetările pentru sisteme fotovoltaice priveau celulele
propriu-zise şi alte componente din ansamblul unei centrale electrice
fotovoltaice. În ţara se realizau celule de siliciu monocristalin,
traductoare specializate, iar laboratoarele de profil din
ICEMENERG şi alte instituţii specializate realizau testări ale
echipamentului comercial, din import,
prezent pe piaţa românească la vremea aceea.
În acea perioadă, cea
mai mare instalaţie fotovoltaică din ţară, cuplată la reţea, a fost
pilotul de 5 kW al ICEMENERG, pilot ce a constituit baza experimentală
pentru optimizarea tehnologiilor specifice centralelor solaro-electrice
de sistem.
Potenţialul existent poate asigura
6.000 MW.
Se pot
asigura 1000 locuri de muncă în cca 3 ani.
Potenţial eolian
Până în 1995 în România au fost
realizate instalaţii-pilot demonstrative de putere mică- maxim 10 kW,
pentru aplicaţii în domeniul
electrificării rurale, precum şi de mare putere (300 kW – Semenic) cu
racordare la reţea.
Potenţialul existent poate asigura
8.000 MW.
Se pot
asigura 5000 locuri de muncă în cca 3 ani.
Potenţial biomasă
Producerea de energie termică din rumeguş la Gheorgheni.
Scopul proiectului a fost dezvoltarea unor sisteme
de
încălzire
centralizată
în 5 oraşe (Vatra Dornei,
Gheorgheni, Vlăhiţa, Huedin şi
Întorsura Buzăului)
pe baza utilizării rumeguşului
sau a altor deşeuri de lemn. Toate
cele 5 locaţii sunt
în
zone muntoase şi au o aprovizionare stabilă cu rumeguş.
Potenţialul existent poate asigura un echivalent termic de 130 MWt.
Se pot
asigura 7000 locuri de muncă în cca 3 ani.
Potenţialul microhidroenergetic
Potenţialul existent poate asigura 1100 MW.
Se pot asigura 3000 locuri de muncă în cca 3 ani.
Potenţialul energetic geotermal
Pe teritoriul României, un număr de peste 200 foraje
pentru hidrocarburi au întâlnit la adâncimi situate între 800 şi 3500 m
resurse geotermale de joasă şi medie entalpie (40-120 oC).
Exploatarea experimentală a circa 100 de foraje în cursul ultimilor 25
ani a permis realizarea unor evaluări a potenţialului energetic al
acestui tip de resursă. Potenţialul tehnic estimat este de cca. 10.000
TJ.
Potenţialul existent poate asigura apă caldă menajeră şi încălzire parţială, un
echivalent termic de 490 MWt.
Se pot asigura 2.000 locuri de muncă în cca 3 ani.
Concluzii
¨
Este necesar un
Plan de Acţiune care sa conducă la
reindustrializarea României şi la
securitatea energetică, energia verde
fiind o componentă importantă.
¨
SRE sunt o şansă pentru
soluţii de contracarare a crizei prin crearea a min. 20.000 locuri de
muncă, în 3 ani, pe bază de parteneriate public-privat. Legea 220/2008
prevede stimulente care, chiar diminuate, ar da un semnal puternic
că statul s-a orientat spre energia verde.
¨
Programul “Casa Verde”
n-ar trebui abandonat, iar fondul constituit (de circa 120 milioane
euro) ar putea fi, parţial, dedicat realizarii de proiecte în sectorul
public (parlament, sedii administrative, comunitaţi locale, etc.).
¨
Sunt necesare măsuri
multisectoriale (în colaborare cu Ministerul Mediului, Ministerul
Turismului, Ministerul Agriculturii, Ministerul Dezvoltarii Regionale,
Ministerul Administratiei si Internelor) care ar trebui agregate şi
gestionate printr-o structura specializată ca de exemplu
Compania Naţională de Investiţii cu
redefinirea sarcinilor.
¨
Statul trebuie să se
implice prin susţinerea proiectelor demonstrative în sectorul public, ca
semnal pentru investitorii privaţi.
¨
Este un moment extrem
de favorabil (în ciuda aparenţelor) pentru că în perioadele de criză se
desprind şi se afirmă investitorii capabili şi hotărâţi, ca de ex:
statul în parteneriat cu investitorii retraşi din sectorul imobiliarelor.
Redăm în continuare câteva aplicaţii (proiecte demonstrative)
realizate la sediul ICEMENERG în perioada 2006-2007, care:
¨
sunt o bună bază de
acumulare de cunoştinţe practice
şi dezvoltare de tehnologie aplicată;
¨
asigurarea de
posibilităţi de testare practică a diverselor tipuri existente pe piaţă,
astfel încât, odată lansat un Plan Naţional de Acţiune, ICEMENERG, să
poată furniza elemente de fundamentare pentru decizii optime;
¨
asigurarea unei baze de instruire reale
pentru persoanele implicate în programele de eficienţă energetică şi de
dezvoltare a aplicaţiilor SRE din toată ţara; până acum aproape 400
persoane (studenţi, profesori, etc.) au vizitat instalaţiile noastre.